Mai mulți specialiști în drept ne-au atras atenția, însă, că niciuna dintre aceste instituții nu a sesizat instanța de contencios constituțional cu privire la încălcarea principiului bicameralismului parlamentar, noțiune deja statuată de CCR în multiple alte decizii pronunțate. Asta, deoarece Camera Deputaților, ca for decizional în cazul ambelor legi, a golit de conținut toată activitatea Senatului, ca primă Cameră sesizată, efectuată în procesul de dezbatere a codurilor penale. Toate amendamentele, votate și admise la Senat, au fost eliminate, din pix, în Comisia Juridică a Camerei Deputaților, fiind transmisă la votul final doar forma inițiată de Guvern. Acest lucru contravine jurisprudenței CCR și ar fi fost suficientă doar invocarea, ca temei de neconstituționalitate, a încălcării bicameralismului, pentru ca legile penale adoptate să pice, la CCR, „de pe scaun”. Nu s-a întâmplat așa, ÎCCJ și Avocatul Poporului alegând să atace punctual numai anumite articole din cele două acte normative.
Avocatul Poporului este a doua instituție îndrituită, după Înalta Curte de Casație și Justiție, care a sesizat Curtea Constituțională cu privire la Codul de procedură penală votat recent în Camera Deputaților. Instanța Supremă a atacat și Codul penal.
Analizând cu atenție atât minuta ÎCCJ, cât și sesizarea Avocatului Poporului, mai mulți juriști contactați de „Jurnalul” au constatat că aceste instituții nu au formulat o critică de neconstituționalitate extrinsecă esențială și majoră. Anume, cea a încălcării principiului bicameralismului parlamentar în procesul de adoptare a acestor două legi de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală.
Senatul, inexistent în acest proces legislativ
Reamintim, pe scurt, că ambele proiecte de lege au fost inițiate de Guvernul României, prin Ministerul Justiției, pretextându-se nevoia de punere în acord cu deciziile anterioare ale CCR. Doar că, prin aceste legi, se încalcă flagrant aceste decizii ale CCR, fiind reintroduse înregistrările SRI în dosarele penale, neexistând niciun prag valoric sau o intensitate a vătămării în incriminarea abuzului în serviciu sau fiind reglementată obligația avocaților de a deține certificate ORNISS.
Prima dată, legile au fost dezbătute la Senat, unde, în Comisia Juridică, au fost formulate și adoptate mai multe amendamente prin care SRI a fost extras din anchetele penale, iar pragul la abuzul în serviciu a fost instituit. Cu aceste amendamente, legea a trecut de Senat. La Camera Deputaților, însă, Comisia Juridică a anulat, prin eliminare, toate adăugirile votate la Senat și a transmis plenului, spre vot final, legile în forma inițială stabilită de Guvern. Iar Plenul a votat.
Jurisprudența CCR este fără echivoc
Această modalitate de legiferare încalcă principiul bicameralismului parlamentar. Conform Deciziei CCR 904/2020, „modificările și completările pe care Camera decizională le aduce proiectelor de lege adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia și la forma în care au fost reglementate de prima Cameră sesizată. Altfel, se va ajunge la situația ca o singură Cameră, cea decizională, să legifereze. Ceea ce contravine principiului bicameralismului”. Iar Curtea citează două decizii anterioare în acest sens, respectiv Decizia 472/2008 și 84/2017.
Curtea mai precizează că pot constitui cauze care determină cazurile în care, în procedura parlamentrară, se încalcă principiul bicameralismului „existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului” și „existența unei configurații semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere”.
Au fost atacate punctual doar anumite reglementări
Aceste argumente ar fi fost, doar ele, suficiente pentru ca, odată invocate în sesizarea de neconstituționalitate, să determine Curtea Constituțională să declare neconstituționale cele două legi de modificare a codurilor penale, fără a mai intra pe fondul cauzei. Asta, deoarece excepțiile ridicate de Înalta Curte și de Avocatul Poporului au fost deja supuse controlului de constituționalitate, prin nenumăratele decizii pronunțate de CCR, începând cu anul 2016 și care au fost ignorate de Guvern și de Camera Deputaților în momentul în care au inițiat, respectiv au adoptat, aceste două legi.
Avocatul Poporului, Renate Weber (FOTO), a sesizat, pe 12 aprilie, CCR cu privire la neconstituționalitatea a două articole din Codul de procedură penală. Este vorba de articolul prin care înregistrările SRI au fost reintroduse în procesul penal, precum și de cel care obligă avocații să dețină certificat ORNISS pentru a-și putea reprezenta clienții în dosarele în care documentele clasificate sunt utilizate ca mijloace de probă. Asemenea Înaltei Curți, și Avocatul Poporului subliniază că cele două articole încalcă deciziile CCR pronunțate anterior, dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil, dreptul la viața intimă, familială și privată, precum și secretul corespondenței.
Înalta Curte a atacat și articolele din legea care modifică Codul penal referitoare la incriminarea infracțiunilor de abuz în serviciu și de neglijență în serviciu, pentru că nu respectă jurisprudența CCR prin care trebuia instituit un prag valoric și o intensitate a vătămării.