În 1990, când au avut loc primele alegeri libere pentru funcția de președinte al României, în listele electorale permanente erau înscriși 17.200.722 de votanți. Atunci, prezența la urne a fost de 14.826.616 alegători, reprezentând un procent de 86,19 la sută din total. A fost, practic, cea mai mare prezență la urne din istoria alegerilor prezidentiale postdecembriste în România, niciodată, până în prezent, acest procent nefiind detronat.
În primul tur al alegerilor prezidențiale din anul 1992, în listele electorale permanente erau înregistrați 16.380.663 de alegători. La urne, s-au prezentat, în schimb, doar 12.490.430 de alegători, reprezentând un procent de 76.69 la sută. În fapt, în 1992, în listele electorale permanente erau înregistrați cu 820.059 de alegători mai puțini decât în 1990. În ceea ce privește prezența la urne, în 1992 s-au prezentat la vot cu 2.336.186 de alegători mai puțini decât în 1990.
În mod paradoxal, la alegerile prezidențiale din anul 1996, numărul alegătorilor din listele electorale permanente a crescut, față de scrutinul din anul 1992, cu 832.991 de votanți, ajungând la 17.218.654 de persoane. Dintre aceștia, s-au prezentat efectiv la urne, în primul tur de scrutin, 13.088.388 de votanți, reprezentând un procent de 76,01%, în scădere ușoară față de prezidențialele precedente. În cifre absolute, însă, s-au prezentat la vot cu 597.958 de alegători mai puțini față de anul 1992.
Punctul de cotitură - alegerile din 2004
Primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din anul 2000, când s-au calificat, în finală, Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor, s-a remarcat cu un număr de 17.699.727 de alegători înscriși în listele electorale permanente, ceea ce înseamnă cu 481.073 de votanți mai mulți decât în urmă cu patru ani. Dintre aceștia, însă, la secția de votare s-au prezentat 11.450.458 de alegători, reprezentând un procent de 65,31%. Față de 1996, în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din anul 2000, au votat cu 1.528.930 de votanți mai puțini.
Din acest punct istoric al alegerilor prezidențiale din România, se poate observa că, în timp ce numărul alegătorilor înscriși în listele electorale a crescut semnificativ, numărul celor care votează efectiv scade sistematic.
Astfel, în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din anul 2004, în listele electorale permanente erau înregistrați 18.449.344 de cetățeni români cu drept de vot. Cifra este mai mare cu 749.617 persoane față de alegerile din anul 2000. În 2004, însă, s-au prezentat la urne 10.794.653 de cetățeni, reprezentând 58 la sută din total, adică cu 764.805 votanți mai puțini decât în anul 2000. Scrutinul electoral al alegerilor prezidențiale din anul 2009 venea cu un număr de 18.293.277 de alegători înscriși în listele electorale permanente, ceea ce înseamnă cu 156.617 votanți mai mulți decât în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din anul 2004. La urne, însă, s-au prezentat 9.946.748 de alegători, reprezentând un procent de 54,37 la sută din total, cu 847.905 votanți mai mulți decât în anul 2004.
Cea mai slabă prezență la urne, în 2019
După zece ani și două mandate ale lui Traian Băsescu la Palatul Cotroceni, în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din anul 2014, Autoritatea Electorală Permanentă înregistra în listele electorale permanente 18.284.066 de cetățeni cu drept de vot, adică cu 9.211 cetățeni mai puțini decât în anul 2009. Dintre aceștia, s-au dus efectiv la vot 9.713.232 de alegători, reprezentând un procent de 53,17%. Practic, în primul tur al prezidențialelor din anul 2014 au votat cu 213.516 cetățeni mai puțini.
Cele mai recente alegeri prezidențiale, altele decât cele de ieri, au avut lor în anul 2019, când în listele electorale permanente au fost înregistrați, în primul tur de scrutin, 18.217.156 de cetățeni cu drept de vot, cu 66.910 votanți mai puțini decât în anul 2014. La urne, efectiv, s-au prezentat 9.359.673 de cetățeni, reprezentând 51,19% din total, fiind și cea mai scăzută prezență, din 1990, la un astfel de scrutin electoral. Față de 2014, în primul tur din anul 2019, au votat cu 363.559 de cetățeni mai puțini.
La alegerile care au avut loc ieri, 24 noiembrie 2024, pentru primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale de anul acesta, în listele electorale permanente au fost înregistrați 18.008.480 de cetățeni români cu drept de vot, ceea ce înseamnă cu 208.676 de alegători mai puțini decât în anul 2019. Însă, diferența dintre 1990 este că, în 2024, există în listele electorale permanente cu 807.758 de alegători înregistrați în plus.
Diferențe uriașe între alegătorii înregistrați la alegerile pentru diferite tipuri de scrutin
De remarcat este că, până la un anumit moment, cifrele existente în listele electorale permanente de la alegerile prezidențiale, primul tur, erau identice sau foarte apropiate cu cifrele din listele electorale permanente alcătuite cu prilejul alegerilor parlamentare. Acest lucru s-a întâmplat mai ales în anii în care cele două tipuri de scrutin au fost organizate în aceeași zi.
Astfel, la alegerile parlamentare din anul 1990, în listele electorale erau înregistrați 17.200.722 de votanți, cifră identică cu cea de la alegerile prezidențiale. Mai mult, ca și la scrutinul prezidențial, la vot s-au prezentat 14.816.616 alegători. Același lucru se poate constata și în cazul alegerilor parlamentare din anul 1992, când în liste erau înscriși 16.380.663 de alegători, ca și la alegerile prezidențiale, iar la urne s-au prezentat tot 12.490.430 de alegători. Aceleași ponderi în liste, dar și în voturile exprimate valabile, s-a putut observa și la alegerile parlamentare din anul 1996 comparativ cu alegerile prezidențiale din același an.
De asemenea, cifre identice în listele electorale permanente se pot observa și la alegerile parlamentare din anul 2000 față de prezidențialele din același an, respectiv la alegerile parlamentare din anul 2004 față de alegerile prezidențiale din același an.
După 2004, lucrurile nu mai seamănă deloc. O explicație poate fi aceea că, după 2004, alegerile prezidențiale nu s-au mai suprapus cu cele parlamentare, cu excepția anului 2024, când cele două scrutinuri au fost organizate la o săptămână distanță. Astfel, la alegerile parlamentare din 2008 au fost înregistrați 18.464.274 de alegători în listele electorale permanente, în condițiile în care, în 2009, la prezidențiale, erau 12.394.277 de alegători în liste. Mai departe, la alegerile parlamentare din anul 2012, în listele electorale permanente erau înregistrați 18.424.066 votanți, față de 18.284.066 la prezidențialele din anul 2014. De asemenea, dacă la prezidențialele din 2019, în liste erau înregistrați 18.217.156 de alegători, la parlamentarele din anul 2020 erau înregistrați 18.964.542 de alegători.
Conform datelor oficiale, la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, în listele electorale permanente sunt înregistrați 18.267.629 de alegători, față de 18.008.480 de alegători în primul tur al alegerilor prezidențiale.