Conform prognozelor Eurostat, ONU, Institutul Național de Statistică, populația României va continua să se reducă și va ajunge în 2050, în funcție de diversele prognoze, undeva între 13 și 16 milioane.
Motivele acestei evoluții sunt atât sporul negativ, cât și migrația populației.
Nu numai că populația se va reduce, dar va și îmbătrâni, ceea ce va avea consecințe negative asupra dezvoltării economice și de asemenea va pune o presiune puternică asupra sistemului public de pensii. Cel mai probabil sistemul public de pensii va deveni nesustenabil fără o reformă substanțială a acestuia.
Reformarea ar presupune un mix dintre următoarele măsuri: (I) majorarea vârstei de pensionare (de exemplu, acest lucru se întâmplă în țările dezvoltate din Uniunea Europeană, în condițiile în care aceste țări pot atrage lucrători cu grad înalt de calificare profesională), (II) creșterea fiscalității (atât pentru actualii cât și pentru viitori contributori la sistemul public de pensii) și (III) creșterea mai lentă sau chiar stagnarea creșterii punctului de pensie.
În acest context, și pentru a facilita tranziția (măcar parțială) către un sistem de pensii finanțat, în anul 2007 a fost fondat Pilonul II de pensii. Acesta reprezintă pensia privată obligatorie, care se constituie pe baza contribuțiilor private obligatorii ale participantului la un fond de pensii private.
Deosebirea principală a Pilonului II (privat) față de Pilonul I (public) este finanțarea acestuia și dreptul de proprietate. Dacă la Pilonul I finanțarea este realizată de actualii salariați pentru actualii pensionari (sistem de tip “pay as you go”), la Pilonul II finanțarea este asigurată de contributorul la sistemul de pensii pentru propria sa pensie. De aici rezultă și dreptul de proprietate al contributorului, garantat și prin reglementările aferente, atât asupra propriilor contribuții cât și asupra randamentelor produse de aceste contribuții.
De la înființarea sa, Pilonul II și-a arătat utilitatea atât pentru contributori cât și pentru economia națională (piață de capital și finanțarea sectorului public).
Astfel, activele acumulate de către fondurile de pensii de Pilon II tind către 90 miliarde RON, din care mai mult de 20 miliarde RON reprezintă sumele acumulate din randamentele produse din investirea contribuțiilor.
Aceste active ale participanților la sistemul privat de pensii sunt strict segregate de activele administratorului fondului privat de pensii. Aceste active sunt ținute, iar valoarea lor calculată, de o instituție depozitară (bancă), independentă de administratorul fondului de pensii. Prin urmare, un eventual faliment al administratorului fondului de pensii private nu va afecta activele fondului de pensii private administrat (fondul de pensii nu intră în faliment nici în cazul falimentului administratorului).
De asemenea, ca și în cazul depozitelor bancare, pentru fondurile de pensii funcționează o schemă de garantare a contribuțiilor. Astfel, contributorului îi sunt garantate toate sumele depuse din care se deduc comisioanele plătite.
Prin urmare, pentru contributorul la sistemul privat de pensii, sumele au un grad foarte ridicat de siguranță și produc și un randament consistent. Spre comparație, dacă am calcula “randamentul” sistemului public de pensii, acesta este puternic negativ, contributorul fiind norocos dacă “recuperează” 40% din contribuțiile plătite în timpul vieții active.
Valoarea activelor personale precum și istoricul contribuțiilor poate fi consultat online, administratorii fondurilor de pensii private având aplicații online în acest sens (aplicațiile fiind similare celor de internet banking).
În ceea ce privește impactul asupra economiei naționale, fondurile private de pensii contribuie la dezvoltarea economică a țării, având peste 90% din active investite în România și contribuind astfel atât la finanțarea sectorului privat (prin achiziția de acțiuni și obligațiuni corporative), cât și la finanțarea deficitului bugetar al guvernului și autorităților locale (prin achiziția de titluri de stat și a obligațiunilor municipale).
Astfel, fondurile private de pensii sunt investitorul instituțional nr. 1 pe Bursa de Valori București. Fără implicarea lor, probabil nu ar fi fost posibile atât de multe listări de companii private.
De asemenea, fondurile private de pensii sunt investitorul instituțional nr. 2, după sistemul bancar, pe piața titlurilor de stat.
Rolul fondurilor de pensii private pe piața de capital românească a fost remarcat și de Comisia Europeană care în Raportul de Țară publicat în 2018 menționa: “reformarea pilonului II de pensii poate reduce sustenabilitatea sistemului de pensii și performanțele pieței de capital locale”.
Însă, mai recent, în criza corona actuală, a putut fi remarcat suportul dat pieței de capital de către fondurile de pensii Pilon II. Aceste fonduri au un orizont de investiție foarte lung (ieșiri importante prin plăti de pensii se vor petrece în 15-20 de ani). Până atunci, fondurile private de pensii vor acumula contribuții și vor trebui să investească aceste contribuții permanent. Iar cea mai bună oportunitate de învestire a contribuțiilor este atunci când piața scade. Ceea ce înseamnă că în perioadele cu volatilitate mare (cum a fost și începutul crizei corona în martie-aprilie 2020), cumpărările de active de pe piața financiară ale acestor fonduri vor atenua o parte din volatilitatea pieței de capital. De exemplu, dacă comparăm volatilitatea pieței de capital românești din cele două crize: criza de balanță de plăti a României din perioada 2008-2009 cu criza corona din 2020, vedem că în 2020 volatilitatea pieței de capital românești a fost incomparabil mai mică decât cea înregistrată în anii 2008-2009, deși șocul economic din 2020 a fost mult mai puternic. O contribuție la această situație au avut-o și fondurile de pensii.
Adrian Codirlașu, CFA – Vicepreședinte CFA România