Inteligența artificială păzește demnitarii români: scanează internetul, căutând „sentimente ostile”

Misiunea SPP de pază și protecție a demnitarilor intră într-o nouă etapă. Recent, Serviciul de Protecție și Pază a achiziționat o soluție software, cu inteligență artificială, capabilă să scaneze „sursele deschise, publice”, adică internetul și rețelele de socializare (Telegram, VK, X, YoutuBe, Facebook și TikTok), în vederea identificării potențialelor amenințări de tip hibrid la adresa demnitarilor. Se vorbește despre amenințări din partea unor „actori ostili statali și non-statali”. Se analizează postări, mesaje, comentarii, titluri, videoclipuri, fișiere audio, iar, la final, softul informatic trebuie să „clasifice sentimentul”, tot cu ajutorul inteligenței artificiale.

Serviciul de Protecție și Pază (SPP) a antamat această interesantă achiziție încă din data de 4 iunie 2024, când instituția condusă de către generalul Lucian Pahonțu a publicat în SEAP (Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice) un anunț de participare prin intermediul căruia a făcut cunoscut faptul că intenționa să încheie un contract privind furnizarea unei „soluții software augmentată cu inteligență artificială pentru analize de date”.

Potrivit documentației de atribuire, acest contract are o durată de 60 de zile de la parafarea lui, iar bugetul estimat inițial pus la bătaie de către Serviciul de Protecție și Pază a fost de 537.190 de lei fără TVA, respectiv de 650.000 de lei cu tot cu TVA. Finanțarea este asigurată din fonduri de la bugetul de stat.

În vederea atribuirii contractului, autoritatea contractantă nu a organizat o licitație deschisă, ci a utilizat procedura simplificată de selecție de oferte. La această procedură, au fost depuse două oferte, dintre care doar una singură a fost declarată admisibilă, în timp ce cea de-a doua a fost retrasă.

În aceste condiții, Serviciul de Protecție și Pază a încheiat, la data de 8 iulie 2026, cu SC Sandline SRL București, contractul având numărul N1234/2026, la o valoare finală negociată de 536.500 de lei fără TVA, respectiv de 649.165 de lei cu TVA inclusă.

Actori ostili statali și non-statali

În caietul de sarcini întocmit în vederea încheierii acestei afaceri, Serviciul de Protecție și Pază susține că, în ultimii ani, „conceptul de securitate a depășit bariera amenințărilor clasice și implică reziliența instituțiilor la șocuri neprevăzute, precum crize, dezvoltări tehnologice, alerte sau proliferarea războiului informațional”.

„Tehnologiile emergente și multiplele aplicații ale inteligenței artificiale reprezintă factori cu potențial disruptive pronunțat, care amplifică complexitatea amenințărilor tradiționale și asimetrice, oferind actorilor ostili, statali și non-statali, posibilități extinse de materializare a intențiilor agresive, cu consecințe majore în plan securitar”, se arată în documentul citat.

Porivit SPP, implicațiile acestor dezvoltări tehnologice și potențialul de pericol asociat integrării lor în activitățile maligne ale vectorilor de amenințare obligă Serviciul de Protecție și Pază „să își adapteze strategia de răspuns la formele emergente de manifestare a amenințărilor la adresa demnitarilor și a obiectivelor de responsabilitate”.

Concret, instituția condusă de generalul Lucian Pahonțu susține că, prin achiziția acestei soluții software, „va fi consolidată capacitatea instituțională de identificare timpurie, analiză și evaluare a amenințărilor hibride și asimetrice ce periclitează securitatea demnitarilor și a obiectivelor din competență, generate de acțiunile coordonate care folosesc soluții tehnologice avansate pentru diseminarea masivă și sistematică de conținut fals sau alterat”.

400 de milioane de procesări pe lună

Mai exact, soluția software achiziționată de către SPP este de tip OSINT, augmentată cu inteligență artificială, „destinată colectării, centralizării, organizării și analizei de date provenite din surse deschise, publice”. Această soluție „trebuie să asigure procesarea datelor din multiple surse digitale, în vederea detectării amenințărilor”.

Despre ce fel de surse deschise și publice este vorba? Aflăm din aceeași documentație de atribuire. SPP notează, în același caiet de sarcini, că soluția permite colectarea automată de date cel puțin din platformele de socializare Telegram, VK (VKontakte), X, surse WEB, Facebook, YouTube și TikTok.

Această soluție software permite colectarea datelor și a metadatelor de conținut, cum sunt postări, redistribuiri, comentarii, URL-uri, marcaje temporale, metrici de influență, date relaționale (autorul original, redistribuitorul, comentatorul și autorul menționat), videoclipuri, titluri, descrieri, subtitrările disponibile și date despre canal.

În documentația citată, se subliniază faptul că, indiferent de platforma din care provin datele și a formatului acesteia, soluția software achiziționată trebuie să pună la dispoziția utilizatorului (a angajaților SPP) date în format textual, implicit să extragă conținutul audio și să îl transforme în text. Mai mult, intervalul de tinp între două colectări succesive de date pentru minimul 200 (în cazul Facebook), 200 (în cazul TikTok), 200 (în cazul X) și 1.500 (în cazul surselor WEB) puncte de date nu trebuie să fie mai mare de patru ore. Iar soluția software trebuie să permită ingestia și procesarea a cel puțin 400 de milioane de puncte de date în fiecare lună.

Eticheta de sentiment

Lucrurile devin și mai interesante. Serviciul de Protecție și Pază arată că soluția achiziționată dispune de un mecanism de ancorare. Acesta trebuie, la rândul lui, să permită vizualizarea pentru fiecare temă identificată a listei de conținut inclusă în cadrul acesteia.

Atribuirea etichetelor de comportament actorilor trebuie să se realizeze exclusiv pe baza datelor existente în soluția software. 

Potrivit documentației de achiziție, „fiecare conținut analizat trebuie să dispună data ingestiei, sursa, tipul sursei și un link către sursa originală, indicatori de influență, conținutul, eticheta de sentiment și traducerea în limba de bază a utilizatorului”.

Mai mult, „definirea cazului din componenta de constatare a datelor trebuie să permită definirea titlului cazului, generarea unor grupuri semantice cu inteligență artificială între datele din cazul de analiză și clasificarea sentimentului cu inteligență artificială”.

Furnizorul, contracte directe cu mai multe instituții publice

SC Sandline SRL, compania care și-a adjudecat acest neobișnuit contract scos la „mezat” de către Serviciul de Protecție și Pază, are sediul în București și este controlată de către doi asociați persoane fizice. Este vorba despre Radu Corvin Stănescu (ce deține 90% din capitalul social) și Mirela Cristina Oana Dușă (cu 10% din părțile sociale). Societatea se ocupă, potrivit datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), cu „activități de consultanță în tehnologia informației și de management al mijloacelor de calcul”.

Firma nu figurează, în baza de date a SEAP, cu alte contracte încheiate cu statul ca urmare a unor proceduri de licitație deschisă sau alte proceduri concurențiale de ofertare. Figurează, în schimb, cu 16 contracte atribuite direct, în perioada 30 ianuarie 2020 – 30 decembrie 2025, încheiate cu ANCOM, cu Aeroportul Internațional Craiova, cu Universitatea Maritimă din Constanța, cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, cu Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu, precum și cu Agenția Națională de Integritate.

Citește și: SPP și-a cumpărat autoutilitare blindate, prin programul SAFE. Furnizorul este un dealer din România

Citește pe Antena3.ro

Legea salarizării a lui Pîslaru e desființată de Cseke Attila. Ministerul Sănătății: „Inechități grave, tăieri permanente de sporuri”