Această inițiativă, care a plecat din Franța, solicită Comisiei Europene să instituie o taxă europeană pentru bogățiile mari. Aceasta ar contribui la resursele proprii ale Uniunii, iar veniturile ar face posibilă amplificarea și perpetuarea politicilor europene de tranziție ecologică și socială și de cooperare pentru dezvoltare, cofinanțate de statele membre. Contribuția ar fi utilizată pentru a combate schimbările climatice și inegalitatea și ar contribui la asigurarea faptului că cetățenii europeni își plătesc cota echitabilă pentru atingerea acestor obiective, arată inițiatorii demersului. Crearea unei taxe europene pe marile bogății ar fi un răspuns la numeroase apeluri din partea societății civile, a oamenilor de știință și a reprezentanților aleși. Demersul acesta este sprijinit și de către unii europarlamentari care au cerut Uniunii să instituie o taxă progresivă pe niveluri extrem de ridicate de avere, se arată în expunerea de motive a inițiatorilor. Viitoarea directivă privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare pentru multinaționalele din Uniune a arătat deja că UE este capabilă să ajungă la un acord pentru creșterea echității fiscale, mai arată aceștia, după ce Parlamentul de la Bruxelles a decis introducerea unui impozit minim pe profit de 15% pentru acest companii.
„Deși obiectivul Uniunii este de a promova bunăstarea popoarelor sale, de a combate excluziunea socială, de a garanta justiția socială și protecția socială (articolul 3 din TUE), iar instituțiile sale s-au angajat să asigure o mai mare echitate, în special în ceea ce privește impozitarea, inegalitatea a crescut în mod constant, până la punctul în care, astăzi, cei mai bogați 1% dintre oamenii lumii dețin aproape jumătate din bogăția lumii, iar acest 1% produce, de asemenea, mai multe emisii de CO2 decât cea mai săracă jumătate a populației lumii.”
Inițiativa cetățenească de taxare a marilor bogății
Ce vor europarlamentarii
Potrivit unei petiții semnate în primăvara acestui an de un număr de 130 de europarlamentari, s-a cerut introducerea unui impozit asupra averii celor foarte bogaţi la scară internaţională pentru a participa „la tranziţia ecologică şi socială”. Autorii menţionează ideea unui impozit de 1,5% începând de la o avere de 50 de milioane de dolari, afirmând însă că nivelul exact al impozitului ar trebui să fie decis „colectiv şi democratic”. În sprijinul demersului lor, inițiatorii, în special eurodeputați ecologiști și de stânga, arătau că în 2018, Elon Musk, pe atunci al doilea om cel mai bogat din lume, „nu a plătit un cent în impozite federale” şi că în Franţa, „cele mai bogate 370 de familii nu sunt taxate decât cu circa 2 până la 3%”.
26 trilioane dolari, adică 63% din totalul profiturilor de 42 trilioane dolari obţinute în perioada 2020-2022, au intrat în vistieriile celor mai bogaţi oameni ai lumii, adică sunt deţinute de doar 1% din populaţia Globului, arată raportul Survival the Richest publicat de Oxfam la începutul acestui an.
Românii, slab informați sau dezinteresați
În primele zile de la declanșarea campaniei de strângere a semnăturilor pentru susținerea noii inițiative cetățenești, campioni sunt francezii, care au strâns 5.510 de semnături, ei fiind urmați la mare distanță de către italieni cu 701, finlandezi cu 397 și belgieni cu 371. În ceea ce-i privește pe români, susținerea politicilor de combatere a schimbărilor climatice nu pare a fi pe lista de priorități, din țara noastră venind până acum doar șase semnături pentru susținerea inițiativei. Acest lucru poate fi pus însă în legătură și cu slaba informare a cetățenilor, deoarece această inițiativă nu a fost popularizată la noi de nimeni, nici măcar de către asociațiile activiștilor de mediu. Este însă de așteptat ca în cazul în care demersul pornit din Franța să fie popularizat și la noi, este posibil ca mulți români să adere la susținerea lui având în vedere că tema impozitării suplimentare a marilor averi este un subiect extrem de sensibil în România în ultimii ani.
Nivelul supraimpozitării marilor averi ar urma să fie stabilit de către Comisia Europeană, la fel ca și nivelul averilor de la care se va impune supraimpozitarea. Banii colectați suplimentar ar urma să fie vărsați într-un fond special sau să alimenteze fonduri deja existente pentru susținerea tranziției ecologice și sociale.