Imprimantele 3D au început deja să imprime mâncare, inclusiv meniuri fără gluten şi cu un control exhaustiv asupra ingredientelor, fapt pentru care îşi vor câştiga în curând un loc în bucătărie, între cafetieră şi maşina de prăjit pâine, semnalează EFE.
Această nouă tehnologie, utilizată pentru a realiza piese în sectorul industrial, proteze în domeniul medical sau diverse obiecte decorative, intră şi în bucătărie, subliniază nutriţionistul Alex Vidal, profesor la Universitat Oberta de Catalunya (Spania).
Potrivit acestuia, imprimantele 3D se regăsesc pentru moment la mari restaurante. Cu acest nou instrument se pot concepe "elemente, volume şi texturi".
Într-un studiu realizat în luna octombrie, firma de consultanţă Gartner aprecia că în 2016 se vindeau peste 455.000 de unităţi de imprimante 3D, urmând ca până în 2020 să se ajungă, după calculele sale, la peste 6,7 milioane de unităţi.
Vidal vede avantajele acestei tehnologii în cazul alergiilor şi intoleranţelor alimentare. "Când ceva anume trebuie să fie ţinut sub control, ca o alergie alimentară sau o intoleranţă la gluten, poate fi utilă. Poate ajuta la evitarea anumitor nutrienţi", afirmă nutriţionistul.
Mai multe companii s-au interesat de imprimanta 3D pentru mâncare. Dintre acestea, Natural Machines, cu sediul la Barcelona, comercializează Foodini, aparat care funcţionează cu capsule şi imprimă o mare varietate de feluri de mâncare, sărate sau dulci.
Compania americană 3D Systems a conceput Chefjet şi Chefjet Pro şi a promovat 3D Culinary Lab pentru a stimula inovarea în materie de gastronomie. Compania canadiană ORD Solutions a impulsionat RoVaPaste Hybrid Food 3D Printer.
La rândul său, compania americană Systems and Materials Research pregăteşte un model care să-i poată hrăni în mod sănătos pe astronauţi.
Alex Vidal îşi exprimă regretul că, deşi poate fi utilă pentru anumite grupuri de persoane, această tehnologie "nu este accesibilă tuturor", unul dintre motive fiind preţul, "care depăşeşte în multe cazuri 1.000 de euro".
Majoritatea imprimantelor 3D pentru mâncare funcţionează în mod similar unui cornet pentru ornat: se pun treptat straturile şi, de obicei, se folosesc ingrediente cremoase, nu dure, cum ar fi ciocolata, crema de brânză, îngheţata, marmelada, muştarul sau crema de alune.
Încă nu se poate imprima cu orice fel de ingrediente, precizează nutriţionistul. Aceasta este o "provocare" pentru industrie, împreună cu introducerea gătitului, pentru că felul de mâncare trebuie să fie finalizat în cuptor, în tigaie sau în oală, adaugă Vidal.
Pentru a imprima o pizza sau o prăjitură, maşina trebuie să fie alimentată cu materia primă şi să fie programată, iar realizarea felului de mâncare respectiv poate dura între cinci şi 30 de minute, în funcţie de reţetă şi dificultate.AGERPRES