Jurnalul.ro Special Uriașul împrumut luat de Bruxelles pentru PNRR-uri și-a dublat dobânda. Îndatorăm generațiile viitoare

Uriașul împrumut luat de Bruxelles pentru PNRR-uri și-a dublat dobânda. Îndatorăm generațiile viitoare

de Adrian Stoica    |   

În 2021, UE a creat fondul NextGenerationEU (NGEU), în valoare de aproximativ 800 de miliarde de euro, pentru a sprijini economiile statelor membre în timpul pandemiei de COVID-19 și după, în cadrul Mecanismul de redresare și reziliență (MRR).

Banii curg încontinuu către statele membre, dar debitul a devenit mai lent și se va opri în 2026. În plus, există și un lucru despre care nu se vorbește: banii nu sunt „gratuiți” și vor trebui să fie rambursați integral între 2028 și 2058. Pentru a finanța acest fond fără precedent al UE, Comisia Europeană s-a împrumutat de pe piețele financiare, pentru prima dată în istorie, pe scară mare. Dacă în trecut acest tip de împrumut nu costa aproape nimic, în ultimii ani, ratele dobânzii au crescut foarte mult, ceea ce face ca acestea să ajungă până la 27 de miliarde de euro pentru întreaga perioadă de existență a fondului NGEU, dublul estimărilor inițiale. Pentru România acest lucru nu este o veste bună, în condițiile în care din cele 28,5 miliarde de euro pe care ar urma teoretic să le atragem, aproape 15 miliarde de euro provin din împrumuturi, iar țările sunt responsabile în mod individual de rambursarea creditelor pe care le-au primit prin MRR. 

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România trebuia să primească inițial 28,5 miliarde de euro, dar ulterior ea a pierdut 640 de milioane de euro ca urmare a deciziei Comisiei Europene de a ajusta planul la sfârșitul anului trecut. De asemenea, Comisia Europeană a aprobat, tot la sfârșitul anului trecut, modificarea PNRR cerută de autoritățile de la București,  care, în forma sa modificată, include și capitolul REPowerEU. Alocarea PNRR este în prezent de 28,5 miliarde de euro (14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde de euro sub formă de granturi) și acoperă 66 de reforme și 111 investiții. Inițial, România a avut prin PNRR o alocare de 29,18 miliarde de euro, din care granturi în valoare de aproximativ 14,24 de miliarde de euro și împrumuturi în valoare de 14,94 de miliarde de euro. România ar fi trebuit să piardă inițial 2,11 miliarde de euro prin această ajustare, ca urmare  a faptului că țara a avut o creștere economică peste așteptări. În schimb, pierderea s-a diminuat mult, autoritățile obținând și fonduri din facilitatea RepowerEU. Astfel, partea de împrumuturi PNRR a rămas la fel, iar din granturi s-au pierdut 640 de milioane de euro în urma recalculării.

Săptămâna viitoare Guvernul evaluează PNRR-ul 

Ulterior însă, ministrul Adrian Câciu a declarat că nu e mulţumit de câţi bani s-au cheltuit din PNRR, el precizând că România a primit 33% din banii alocaţi în PNRR şi doar 20% din ei au fost cheltuiți, ceea ce înseamnă ceva mai puțin de două miliarde de euro. Ministrul a spus într-o emisiune tv la Prima că vor avea discuţii în Guvern, o primă evaluare destul de tranşantă cu toţi coordonatorii de reformă, într-o şedinţă dedicată, pe absorbţie, pe 15 aprilie.

Guvernul a transferat multe proiecte

Din cauza întârzierilor, Guvernul a decis să scoată din PNRR o serie de proiecte care riscau să piardă finanțările pentru că nu mai aveau șanse să fie finalizate până în august 2026 și să le transfere pe finanțări din alte programe. De exemplu, la propunerea Ministerului Sănătății, a fost retrasă construirea a șase  spitale sau secții noi, ea urmând să fie finanțată cu bani împrumutați de la Banca Europeană de Investiții, dar la dobânzi mai mari. De asemenea, peste 2.000 de școli vor pierde dotarea laboratoarelor de informatică sau pentru reducerea abandonului școlar. Proiecte eliminate din PNRR și transferate către alte finanțări au avut loc și la CFR SA, administratorul infrastructurii feroviare, în septembrie anul trecut fiind transferate către Fondul de Modernizare al Uniunii Europene proiectele care vizează electrificarea căilor ferate Constanța - Mangalia și Videle - Giurgiu. Scoaterea acestor proiecte din PNRR va duce evident la utilizarea unor fonduri mai mici din această facilitate financiară. Deocamdată nu este luată în calcul o prelungirea a PNRR după anul 2026, dar această posibilă decizie se va lua doar sub presiunea țărilor cu un cuvânt greu de spus la Bruxelles, dacă și ele se vor trezi în situația de a pierde bani europeni. 

Avertisment de la Comisia Europeană

Celine Gauer, șefa structurii Comisiei Europene care monitorizează gestionarea PNRR la nivelul UE, a lansat luna trecută o serie de avertismente la adresa țării noastre, atât în ceea ce privește modul cum implementează planul, dar și în ceea ce privește evoluția economică. „România este în întârziere față de ce ar fi trebuit”, a subliniat aceasta, precizând că „trebuie accelerat ritmul”. Cererile de plată care nu au fost depuse până în 2026 vor genera pierderi de granturi și va fi tradusă în pierdere de granturi și posibilă plată a prefinanțării. În replică la aceste afirmații, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a negat faptul că ar fi probleme în ceea ce privește PNRR-ul și ritmul reformelor.  „Anumite jaloane și ținte au viteză. Alte jaloane și ținte sunt încă în întârziere. Această întârziere trebuie recuperată. Planul per ansamblu este în progres față de anul trecut. Acest lucru trebuie văzut. (…) Toate țările sunt la jumătate (n.r. - cu Mecanismul de Redresare și Reziliență), iar noi, România, ne situăm în medie”, a afirmat ministrul român.

NextGenerationEU: România a transmis a treia cerere de plată

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a transmis pe 15 decembrie 2023, Comisiei Europene cea de-a treia cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce înseamnă o finanțare netă de aproximativ 2,7 miliarde de euro pentru România, din care 1,85 de miliarde de euro sub formă de granturi și 811 milioane de euro sub formă de împrumuturi. Ea acoperă un număr total de 74 de ținte/jaloane aferente trimestrului III 2022 și trimestrului IV 2022. Anul trecut, pe 29 septembrie, Comisia Europeană a plătit cea de-a doua tranșă de 2,76 de miliarde de euro către România în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Plata a fost posibilă datorită îndeplinirii de către România a 49 de jaloane și de ținte legate de cea de-a doua tranșă. România a primit deja o plată totală de prefinanțare în valoare de 3,7 miliarde de euro în decembrie 2021 și în ianuarie 2022, precum și un cuantum de 2,6 miliarde de euro în octombrie 2022, în urma îndeplinirii celor 21 de jaloane și ținte incluse în prima cerere de plată.

Îngrijorări privind rambursarea banilor împrumutați

Pe măsură ce se trece de jumătatea duratei de viață a instrumentului financiar, se intensifică preocupările cu privire la rambursarea împrumuturilor luate de pe piețele financiare pentru finanțarea MRR. Aceste preocupări sunt alimentate și de lipsa unei surse specifice de finanțare din partea UE pentru rambursarea împrumuturilor luate. Scadența pentru îndeplinirea acestei obligații financiare se apropie rapid, pentru că rambursările de capital urmează să înceapă în 2028. Țările sunt responsabile în mod individual de rambursarea creditelor pe care le-au primit prin MRR. În plus, o parte din creditele oferite, în valoare de 90 de miliarde de euro, nu vor fi utilizate, ceea ce sugerează un interes redus pentru acest tip de finanțare, arată raportul Curții. Pe de altă parte, împrumuturile utilizate pentru a finanța granturile plătite țărilor din UE - împreună cu dobânzile aferente - trebuie rambursate în mod colectiv de către UE. Or, statele membre nu se arată foarte entuziasmate de ideea creșterii contribuțiilor lor la fondul comun. Numărătoarea inversă continuă, iar necesitatea unei surse specifice de finanțare din partea UE devine din ce în ce mai presantă. Legiuitorii UE vor trebui să abordeze această chestiune în discuțiile despre viitoarele bugete ale UE și să analizeze dacă mecanismul ar trebui extins, se arată într-un raport de audit al Curții de Conturi Europene.

Banii vin foarte greu

Acum, la jumătatea scurtei durate de viață a acestui fond special, auditorii atrag atenția asupra mai multor provocări, care nu sunt de bun augur pentru viitor. Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) reprezintă partea leului din acest nou instrument, cu peste 700 de miliarde de euro sub formă de granturi și credite pentru statele membre. Așa cum stau lucrurile în acest moment, Spania și Italia vor fi cei mai mari beneficiari. Problema este că, la sfârșitul lunii martie 2024, fusese vărsată doar puțin peste o treime din fondurile disponibile pentru plată în cadrul mecanismului. În Spania și Italia, și absorbția fondurilor de coeziune tradiționale rămâne cu mult sub media UE. Cum finanțarea din MRR „concurează” cu fondurile de coeziune, situația nu se prezintă prea bine. De asemenea, trei țări din UE - Țările de Jos, Irlanda și Suedia - nu au primit încă bani din MRR. 

Riscurile de nereguli și fraudă sunt mari

Având în vedere că cea mai mare parte a fondului de redresare nu a fost încă vărsată și că nu au mai rămas decât doi ani până la încheierea instrumentului, este necesar să se ia măsuri, atrage atenția Curtea de Conturi Europeană. „În același timp, știm din experiență că atunci când se dorește ca banii să fie cheltuiți cât mai repede posibil, calitatea programelor are de suferit. Mai concret spus, pe măsură ce se apropie termenele, presiunea de a cheltui fondurile poate duce rapid la creșterea numărului de erori la nivelul cheltuielilor. În plus, cheltuielile efectuate în cadrul proiectelor nu au produs încă rezultate concrete în multe țări din UE”, mai arată în raportul lor inspectorii Curții. Spre deosebire de cheltuielile obișnuite de la bugetul UE, asupra cărora Comisia exercită un control și o supraveghere mai mari, fondurile MRR fac obiectul unui control mai redus, bazându-se în schimb pe un grad mai mare de autocontrol. O astfel de situație agravează riscul de nereguli și chiar de fraudă.

Prima anchetă a și început

O fraudă de 600 de milioane de euro cu fonduri NextGenerationEU este anchetată acum de Parchetul European. Săptămâna trecută s-au făcut percheziții și 22 de arestări în Italia, Austria, România şi Slovacia. Membrii unei grupări sunt suspectaţi că au depus cereri pentru a primi granturi nerambursabile pentru sprijinirea digitalizării, inovării şi competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, în scopul extinderii activităţilor lor comerciale pe pieţele externe. În vederea obținerii fondurilor s-ar fi depus documente false. „În contextul unei anchete internaţionale de amploare conduse de Parchetul European (EPPO) din Veneţia (Italia), au avut loc zeci de percheziţii şi confiscări şi au fost efectuate 22 de arestări în Italia, Austria, România şi Slovacia, în cadrul unei anchete privind o presupusă organizaţie criminală suspectată de fraudarea a 600 de milioane de euro din Fondul de redresare şi rezilienţă (RRF) al UE pentru Italia”, a transmis Parchetul European, într-un comunicat de presă.

Ce finanțează fondul

Axându-se pe șase domenii-cheie, proiectele de investiții NextGenerationEU sunt concepute astfel încât:

  • să stimuleze tranziția verde prin promovarea energiilor din surse regenerabile, a mobilității durabile și nu numai;

  • să accelereze transformarea digitală printr-o digitalizare sporită a serviciilor publice și a economiei în general;

  • să consolideze infrastructura și serviciile sociale, reducând în același timp disparitățile teritoriale;

  • să îmbunătățească accesul la educație și formare avansată în vederea dobândirii competențelor relevante pentru economia viitorului;

  • să sprijine creșterea favorabilă incluziunii, cercetarea și dezvoltarea și inovarea pentru toți;

  • să asigure servicii medicale moderne, eficiente și accesibile.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Subiecte în articol: împrumuturi PNRR scumpe dobanzi crestere
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri