Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În acest context, Parlamentul European și cele 27 de state membre au aprobat un plan menit să ofere mai multă libertate de acțiune statelor și fermierilor, precum și instrumente de adaptare la noile condiții.
Decizia Bruxelles-ului urmează unui set de propuneri lansate la sfârșitul lunii martie, după semnalele tot mai evidente privind vulnerabilitatea podgoriilor europene. Pachetul de măsuri ar urma să intre în vigoare în săptămânile următoare.
Flexibilitate în defrișări pentru echilibrarea pieței
Una dintre modificările importante se referă la posibilitatea statelor membre de a gestiona mai eficient suprafețele viticole.
Defrișarea controlată a plantațiilor devine un instrument acceptat la nivel european, atunci când piața riscă să se confrunte cu un surplus de producție.
Eurodeputata Esther Herranz Garcia a subliniat că fondurile europene pot finanța defrișarea plantațiilor de viță-de-vie în perioade de criză.
Pentru viticultori, acest lucru înseamnă acces la sprijin financiar în situațiile în care menținerea plantațiilor nu mai este viabilă economic.
Mai mult suport financiar pentru adaptarea la schimbările climatice
Adaptarea podgoriilor la condițiile climatice devine o prioritate. Plafonul de finanțare europeană crește de la 50% la 80% pentru investițiile dedicate reducerii riscurilor climatice: secetă, grindină, variații extreme ale temperaturii.
Pentru fermieri, această măsură poate acoperi o parte semnificativă din costurile pentru: restructurarea plantațiilor, instalarea sistemelor moderne de irigare, alegerea unor soiuri tolerante sau montarea tehnologiilor anti-grindină.
Reguli noi pentru vinul fără alcool și segmentul „low alcohol”
Uniunea Europeană urmărește să răspundă schimbărilor de consum prin dezvoltarea vinurilor fără alcool sau cu conținut redus de alcool. Etichetarea devine unitară:
- termenul „fără alcool – 0,0%” poate fi folosit dacă nivelul de alcool nu depășește 0,5%;
- produsele cu până la 0,5% alcool, obținute printr-o reducere de cel puțin 30% față de vinul de origine, vor purta mențiunea „alcool redus”.
Pentru producători, aceste reguli aduc posibilitatea de a intra pe segmente de piață aflate în creștere, ceea ce poate stabiliza veniturile într-un context de consum în declin.
Etichetare simplificată și armonizată
Normele de etichetare vor deveni mai simplificate în întreaga UE, reducând costurile administrative și facilitând comerțul transfrontalier în beneficiul consumatorilor și producătorilor.
Încurajarea inovației și a turismului oenologic
Bruxelles-ul mizează pe diversificare. Produsele aromatizate, tehnologiile moderne și turismul oenologic sunt considerate direcții cu potențial pentru creșterea veniturilor fermierilor, în special în regiunile cu tradiție.
Cu 60% din producția mondială de vin, Uniunea Europeană rămâne un actor major în industrie. Totuși, prognozele indică o scădere treptată: până în 2035, consumul ar putea ajunge la 19,8 litri pe persoană, față de media de 22,3 litri în perioada 2020–2024. În plan extern, incertitudinea privind tarifele americane pentru vinurile europene continuă să afecteze exportatorii, iar Bruxelles-ul încă negociază o eventuală scutire.
UE furnizează 60% din producția mondială de vin
Sectorul vitivinicol al UE este o piatră de temelie a structurii culturale și economice a Europei. Acesta reprezintă 60% din producția mondială de vin și este al treilea cel mai mare sector agroalimentar al UE în ceea ce privește exporturile. Sectorul vitivinicol contribuie, de asemenea, la combaterea depopulării rurale prin crearea de locuri de muncă stabile și susținerea economiilor locale. În plus, acesta contribuie la conservarea patrimoniului cultural european, 88% din podgoriile UE fiind dedicate indicațiilor geografice.
Sectorul se confruntă în prezent cu o serie de provocări, inclusiv schimbările demografice continue, schimbarea modelelor de consum, provocările climatice și incertitudinile pieței.
Cum arată sectorulul viticol în România
Potrivit Oficiului Național al Viei și Produselor Vitivinicole, în 2025, suprafața totală cultivată cu viță de vie în România ocupă circa 187.000 de hectare, această suprafață incluzând atâtsoiuri nobile, cât și hibrizi.
Astfel, țara noastră se află în primele zece la nivelul UE ca suprafață viticolă și pe locul opt la nivel mondial la producția de struguri și vin.
Potrivit datelor Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, raportate către Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), producția de vinuri estimată pentru anul 2025 în România se situează în jurul a patru milioane de hectolitri, cifră care include și vinurile fără denumire de soi sau indicație geografică protejată (DOC, IG). Recolta din acest an a fost influențată de condițiile climatice variabile. Înghețurile târzii din primăvară și câteva episoade de grindină cu efecte grave au afectat unele regiuni viticole. Seceta extremă din anul precedent a persistat în anumite areale viticole, dar, în viile din podgoriile estice, precipitațiile dispersate de-a lungul perioadei de vegetație activă au arătat o bună aprovizionare cu apă a butucilor, contribuind la un reviriment al recoltei chiar în perioada de pârgă. Vestul României a rămas în continuare tributar deficitului de precipitații, iar zona dealurilor de curbură s-a confruntat cu fenomene extreme.
Citește pe Antena3.ro
