Sociologul Alfred Bulai explică de ce sunt ineficiente măsurile luate până în prezent și ce ar trebui să se întâmple pentru a se stopa atât consumul de stupefiante, cât și consecințele acestuia. Un caz relevant este chiar cel al tânărului de 19 ani care a ucis, sâmbătă, doi tineri, pe litoral, conducând după „un cocktail” de droguri. Deși se știa că este dependent de stupefiante, iar Poliția găsise droguri asupra lui chiar înainte de accident, nimeni nu l-a oprit. Astfel de tragedii s-ar putea evita, dacă ar fi mai eficiente măsurile Poliției și dacă ar exista implicarea societății.
Un tânăr de 19 ani, sub influența a trei droguri periculoase, a intrat în plin într-un grup de tineri de vârsta lui. Doi au murit pe loc, alți trei au ajuns la spital, sâmbătă dimineața, în zona 2 Mai-Vama Veche, pe litoral. Deși controalele Poliției s-au înmulțit mai ales în această perioadă de vacanțe, se descoperă din ce în ce mai multe cazuri de șoferi care conduc sub influența drogurilor.
Chiar după teribilul accident, polițiștii au făcut o nouă razie, în toată țara, iar duminică au mai găsit 22 de șoferi sub influența drogurilor. Numărul celor identificați în trafic la volan după ce consumă stupefiante e în creștere, deși sunt controale din ce în ce mai multe și zeci de campanii pe care le derulează atât Poliția Română și Agenția Națională Antidrog (ANA), cât și mai multe ONG-uri, pentru conștientizarea pericolului la care se expun cei care folosesc stupefiante.
S-a schimbat Codul Penal
Pedepsele au fost înăsprite, în ultima perioadă, dar rezultatele din traficul rutier arată că nu e suficient. Primul mesaj care se afișează pe site-ul oficial ANA este încurajator: „Campanie de informare a Ministerului Afacerilor Interne Persoana care conduce un autovehicul sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive ori fără permis și comite un accident de circulație, soldat cu decesul victimei, va fi condamnată la închisoare cu executare. Recent, Codul Penal a fost modificat, fiind eliminată posibilitatea condamnării cu suspendarea executării pedepsei în astfel de cazuri. Susține și tu campania MAI! Vorbește familiei și prietenilor despre pericolele consumului de alcool și droguri! Împreună putem reduce numărul victimelor și al evenimentelor rutiere grave, pentru a ne bucura de deplasări în siguranță!”. Problema cu această campanie de informare și conștientizare este că nu ajunge unde trebuie, adică la cei care consumă droguri și la cei care ar putea să-i oprească, înainte de a se provoca tragedii.
Numărul consumatorilor se dublează la doi ani
Rapoartele anuale date publicității de ANA privind situația drogurilor arată că în 2020 procentul consumatorilor frecvenți s-a dublat față de 2018 și tendința este în continuare de creștere. Anul trecut, ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, Gabriela Firea, a prezentat câteva date statistice privind consumul de droguri în România: 1,2 milioane de consumatori ocazionali sau dependenți la nivel național sunt oficial, dar în realitate numărul lor este mult mai mare, situația fiind scăpată de sub control.
Statisticile arătau că peste 16% dintre tineri au consumat măcar o dată droguri sau consumă ocazional și doar în Capitală, unul din patru bucureşteni între 12 şi 65 de ani a încercat măcar o dată stupefiante. Ministerul Familiei avea în plan o colaborare cu Ministerul Educației, cu Poliția Română și cu ANA, pentru o nouă strategie de combatere a consumului de droguri, dar încă nu au fost făcuți pașii necesari pentru a fi creată.
Pe lângă faptul că autoritățile constată creșterea alarmantă a numărului de consumatori și a celor care conduc mașina sub influența stupefiantelor, mai grav este că nimeni nu îi oprește pe cei despre care se știe sigur că sunt dependenți, așa cum este și cazul tânărului care a provocat teribilul accident din localitatea 2 Mai, sâmbăta trecută. Se știa că e dependent de droguri, iar tatăl lui îl dusese în Olanda, pentru tratament de dezintoxicare. Mai mult, el fusese prins de Poliție cu droguri în mașină, dar a fost lăsat să plece, cu o oră înainte de accident.
Societatea percepe efectele măsurilor ineficiente
Despre această situație și factorii care influențează creșterea consumului de droguri și a numărului celor care conduc sub influența stupefiantelor, sociologul Alfred Bulai spune că s-ar putea stopa doar prin înăsprirea pedepselor și mediatizarea condamnărilor celor găsiți vinovați, iar amplificarea fenomenului are la bază chiar faptul că societatea percepe situația ca pe ceva banal și fără consecințe grave.
„Campaniile de informare ar trebui să aibă o utilitate clară. Nu rezolvă nimic decât dacă sunt bine făcute. Un exemplu bun este campania cu fotografii pe pachetele de țigări, la care nu se uită nimeni. Faptul că sunt multe campanii nu garantează eficiența lor. Controalele și sancțiunile pot părea multe, dar trebuie să aibă și efect. Iată alt exemplu: sunt copii de 8-9 ani care curăță parbrize pe stradă și nu-i vede nimeni, de mulți ani. Prin acele intersecții trec și politicieni. În Norvegia sunt mulți care s-au dus la cerșit, cu copii în brațe, dar acolo, în 10 minute vin deja autoritățile și iau copiii. Controale înseamnă și sancțiuni. Tânărul care a produs accidentul cu doi morți probabil va primi dreptul să stea acasă și va fi judecat în libertate. E discutabil cât de bine funcționează sistemul de sancțiuni și justiția în România. În România, din păcate, se concentrează doar pe efect, nu pe cauză. Sunt multe lucruri care au permis să se ajungă aici, nu doar puștiul drogat, pe care l-au văzut zeci de oameni înainte de a produce accidentul, dar nimeni nu l-a oprit”, explică Alfred Bulai.
Implicarea socială e foarte slabă
Sociologul mai spune că tânărul care a provocat groaznicul accident de sâmbătă nu poate fi considerat singurul vinovat, pentru că în spatele acestei situații stă întreaga societate, cu toate problemele ei, începând cu lipsa totală de implicare a oamenilor, în general, până la sistemul foarte slab al sancțiunilor. Totuși, problemele s-ar putea rezolva, dacă s-ar schimba abordarea.
„În alte țări s-au liberalizat drogurile ușoare pentru a se controla fenomenul, dar mie mi se pare că nimeni nu controlează acest fenomen, în mod real. Sunt deja avocați specializați în acest tip de accidente, dar statisticile arată că instanțele abordează subiectul cu o oarecare lejeritate, pedepsele fiind foarte blânde. Ar trebui să existe și implicare socială. În SUA, dacă te duci și stai în fața unei case, apare șeriful și te întreabă ce cauți acolo, pentru că cineva sună la poliție să spună că un suspect s-a așezat în fața casei. Implicarea socială este foarte scăzută în România. O sancțiune, ca să fie optimă, trebuie să dea satisfacție victimei și comunității, dar și să preîntâmpine posibilitatea de a se mai produce. Dacă noi nu urmărim sancțiunea deloc, efectul nu se produce”, mai spune sociologul Alfred Bulai.
Înăsprirea pedepselor ar fi soluția
Acesta a exemplificat prin măsurile care în alte țări dau rezultate, în privința contravențiilor rutiere. Prin introducerea unor amenzi uriașe și a imposibilității de „negociere”, circulația pe drumurile publice se desfășoară regulamentar, acolo unde oamenii au constatat că nu-și pot permite să acopere cuantumul amenzilor. Sociologul spune că acest tip de măsuri ar trebui să se aplice și în cazul consumului de droguri, dar să se și mediatizeze constant cazurile în care consumatorii au fost aspru pedepsiți, pentru a se putea stopa fenomenul.
„În alte țări nu se merge neregulamentare cu mașina, pentru că sunt camere de luat vederi și se iau banii direct din bancă, iar amenzile sunt peste 2.000 de euro. Dar nu se mai negociază nimic. Această duritate a făcut să scadă foarte mult numărul încălcărilor regulilor de circulație și numărul accidentelor. Sunt și amenzi penale, ceea ce înseamnă că unii vor avea cazier, iar a avea cazier în vestul Europei este groaznic, inclusiv pentru că băncile cresc dobânzile celor care sunt în această situație. Și în cazul consumului de droguri ar trebui să existe astfel de măsuri extrem de dure, tocmai pentru că se pune în pericol viața celorlalți”, mai explică sociologul.
Una dintre măsurile de prevenție pe care le propune acesta este ca toți cei care participă la evenimente sau merg în locuri unde se știe clar că există risc de consum de droguri să fie controlați, la fel ca pe stadion. „Acolo ar trebui să se facă filtre, cu testarea tuturor șoferilor care pleacă din acele zone. Nu e chiar atât de complicat. În general, campaniile de informare trebuie să fie dublate de măsuri concrete. Dacă vrem să stopăm un fenomen, trebuie să luăm măsuri dure”, spune specialistul.
Din punctul lui de vedere, calitatea campaniilor ar trebui să fie modificată, nu numărul lor. Alfred Bulai susține că oricât de multe campanii de informare s-ar face și oricât de mulți bani s-ar investi, rezultatele vor fi zero, dacă nu se găsesc pârghiile necesare pentru oprirea fenomenului.
„O campanie este dură doar atunci când la consumatori ajunge informația despre cineva care a plătit scump pentru că a încălcat regulile, dar atunci când oamenii văd că nu se întâmplă nimic și nu sunt aplicate sancțiuni, este încurajator pentru cei care vor să facă astfel de lucruri. Poliția Rutieră ar trebui să prevină accidentele, prin măsuri drastice, astfel încât să nu se ajungă la probleme. Nu i se poate pune căluș unui tânăr, vor fi unii care vor mai consuma droguri, dar rolul prevenției este să se facă tot ce este nevoie ca să nu se ajungă la situații foarte grave. Acei tineri participă la niște evenimente pentru care există un anumit grad de risc din acest punct de vedere, iar aceste lucruri sunt cunoscute”, spune Bulai.
În locurile în care se știe că se consumă droguri ar trebui ca forțele de ordine să-i controleze pe toți.
Alfred Bulai, sociolog
FILTRE ȘI VERIFICĂRI, PENTRU DEPISTAREA CELOR CARE CONDUC SUB INFLUENȚA ALCOOLULUI SAU SUBSTANȚELOR PSIHOACTIVE
Potrivit IGPR, consumul alcoolului și drogurilor la volan afectează grav capacitatea de a aproxima distanțele și pericolele și astfel scade capacitatea de a conduce un vehicul. Acțiunile polițiștilor pentru prevenirea accidentelor cauzate de consumul de alcool sau droguri la volan sunt permanente.
În perioada 1 ianuarie - 20 august 2022, la nivel național, polițiștii au constatat 1.880 de infracțiuni de conducere sub influența unor substanțe psihoactive. Pe întreg parcursul anului 2022, au fost constatate 2.866 de astfel de fapte.
În perioada 1 ianuarie - 20 august 2023, la nivel național, polițiștii au constatat 1.938 (+3% față de aceeași perioadă din 2022) de infracțiuni de conducere sub influența unor substanțe psihoactive.
În perioada 1 ianuarie - 20 august 2023, la nivel național, au fost constatate 5.375 de infracțiuni de conducere sub influența alcoolului, fiind constatate 5.948 de astfel de fapte, în aceeași perioadă din 2022.
În anul 2022, polițiștii au constatat 9.105 infracțiuni de conducere sub influența alcoolului.
În această perioadă, polițiștii aflați în trafic au informat cetățenii cu privire la noile prevederi legislative, precum și cu privire la pericolele la care se expun cei care conduc sub influența alcoolului sau drogurilor.
Astfel, șoferul care se află sub influența alcoolului sau drogurilor și produce un accident de circulație, din care rezultă cel puțin o persoană decedată, nu va mai putea fi condamnat cu suspendare, el urmând a face închisoare cu executare.
Activitățile de verificare și control vor continua.
COMBATEREA TRAFICULUI DE DROGURI, PRIORITATE A POLIȚIEI ROMÂNE
În primele 7 luni ale anului 2023, pe linia combaterii traficului și consumului ilicit de droguri, polițiștii de combatere a criminalității organizate din cadrul Poliției Române, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T., au desfășurat 534 de acțiuni operative, în segmentul combaterii traficului de droguri, fiind destructurate 31 de grupuri infracționale organizate.
Au fost efectuate 1.623 de percheziții domiciliare, au fost reținute 843 de persoane, arestate preventiv 700 de persoane și 42 de persoane arestate la domiciliu.
În total, au fost înregistrate 6205 de sesizări de natură penală, fiind efectuate activități în 13.274 de ordonanțe de delegare emise de către procurorii D.I.I.C.O.T.
Astfel, au fost confiscate 526 kg. de droguri și 76.215 comprimate, dintre care droguri de mare risc: 88 kg. și 19.588 de comprimate și droguri de risc: 438 kg. și 56.627 de comprimate.
De asemenea, au fost descoperite 984 de plante de cannabis, 635 kg masă verde și 3 laboratoare clandestine.
Totodată, în urma perchezițiilor efectuate în România, la data de 1 martie 2023, la o grupare infracțională, specializată în scoaterea din circuitul civil a precursorilor de droguri de mare risc și trimiterea acestora pe teritoriul mai multor țări din U.E., în vederea producerii, în mod ilicit, a metamfetaminei, au fost indisponibilizate aproximativ 3 tone de precursori din categoria I, 4.944.000 de pastile cu efedrină și pseudoefedrină și 200 de kilograme de materie primă cu precursori pregatită pentru prepararea pastilelor.
Eficienţa instrumentelor implementate la nivelul Poliţiei Române şi strânsa cooperare cu instituţiile de aplicare a legii la nivel naţional s-au concretizat printr-o reacţie promptă ce a condus implicit la destrămarea unor grupări infracţionale complexe. 534 de acțiuni operative au vizat grupuri infracționale organizate, 31 fiind destructurate. 1241 de persoane au fost trimise în judecată.
*
Pentru combaterea traficului de droguri, cât și pentru destructurarea grupurilor de criminalitate organizată, în anul 2022, au fost efectuate 846 de acțiuni operative, pe acest segment, au fost destructurate 58 de grupuri infracționale organizate și au fost trimise în judecată 2.323 de persoane, transmite IGPR.
Totodată, au fost înregistrate 8.451 de sesizări de natură penală, fiind desfășurate activități în 25.814 ordonanțe de delegare emise de către procurorii D.I.I.C.O.T.
Acțiunile operative desfășurate de polițiști împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. au avut ca rezultat, în anul 2022, confiscarea a peste o tonă de droguri și aproximativ o jumătate de milion de comprimate. Peste 1.000 de persoane au fost arestate preventiv, iar aproximativ 90 de culturi ilegale de droguri au fost descoperite și desființate.
La nivelul Laboratoarelor de analize și profil al drogurilor sunt testate anual peste 20.000 de probe.
Astfel, în anul 2021, au fost analizate 20.000 de probe, în anul 2022 – 22.000 de probe, iar în prima jumătate a anului în curs au fost analizate mai multe probe comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Probele analizate provin din activitatea de combatere a traficului și consumului de droguri, iar volumul de probe reflectă eforturile structurilor implicate în combaterea traficului de droguri pentru a reduce disponibilitatea substanțelor interzise pe piața neagră.
Tot în acest domeniu, la data de 7 decembrie 2022, Inspectoratul General al Poliției Române a efectuat distrugerea a aproximativ 4.300 de kilograme de droguri (heroină, cocaină, cannabis, rezină de cannabis, amfetamină, opium, M.D.M.A., bunuri care poartă urme de droguri și alte combinații de substanțe stupefiante) cu sprijinul unui operator autorizat pentru distrugerea de substanțe periculoase.
Dintre acestea, o cantitate însemnată de substanțe stupefiante, respectiv 2,9 tone cannabis, a făcut obiectul unui singur dosar penal.
Obiectivele Poliției Române pe această linie de muncă vizează în continuare diminuarea infracţionalităţii în domeniul traficului și consumului de droguri şi a criminalității conexe, cu prioritate în combaterea traficului de droguri în proximitatea instituțiilor de învățământ și în cadrul evenimentelor publice.