Traditii si obiceiuri in ziua de lasata secului
Potrivit traditiei, aceasta zi se petrece in familie si se organizeaza mese festive, cu mancare si bautura din plin.
Inca de la primele ore ale diminetii, femeile incep sa pregateasca bucatele pentru pranz sau pentru cina, apoi duc la biserica pentru a fi sfintite si impartite placinte cu branza, vin si friptura, dar si turte din malai.
Dupa masa festiva, toate vasele sunt bine curatate, pentru ca tot ele vor fi folosite la gatit si in timpul postului, atunci cand credinciosii care tin cu adevarat obiceiul nu se ating de niciun strop de grasime animala.
Pentru a fi feriti de pagube, gospodinele trebuie sa aseze oalele cu gura-n jos. Lasatul Secului se tine ca aparare de boli, lovituri sau protejarea holdelor de grindina.
De Lasatul Secului se fac si ultimele nunti pana la sarbatorile de iarna.
În acest an, Postul Crăciunului începe din 15 noiembrie şi ţine până pe 25 decembrie. Pentru a se pregăti de una dintre cele mai frumoase sărbători, creştinii vor posti 40 de zile. Pe vremuri, în această zi se făceau mari petreceri în familii, se serveau fripturi, ciorbe cu carne, prăjituri și vin. Femeile spălau vasele de lut și lingurile de lemn cu cenușă, pentru că vreme de 40 de zile, în acele vase nu se mai gătea nimic cu carne sau lapte.
Postul Crăciunului amintește de postul lui Moise de pe Muntele Sinai.
În Postul Crăciunului avem dezlegare la pește sâmbăta și duminica
Biserica a rânduit ca în fiecare sâmbătă si duminică, cuprinse între 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului în Biserică) şi 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul) să fie dezlegare la peşte.
Postul Crăciunului durează şase săptămâni şi îi pregăteşte pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos. Semnificaţia postului are rădăcini în Vechiul Testament. Personajele biblice apar postind în diverse ipostaze – patriarhii şi drepţii dinainte de Hristos, printre care Noe, Moise şi David petrec timp îndelungat în post şi rugăciune. Ei aşteptau venirea lui Mesia, se rugau pentru iertarea păcatelor şi ajutor divin în misiunea lor de conducere a poporului ales.
Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor decât Postul Paștelui, deoarece se mănâncă peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi la sărbătorile religioase.
În schimb, în zilele de luni, miercuri şi vineri se mănâncă bucate fără ulei şi nu se bea vin decât dacă se sărbătoreşte vreun sfânt mare menţionat în calendar cu cruce roşie.
Ultima zi a Postului Naşterii Domnului 24 decembrie, numită ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: nu se mănâncă nimic până după-amiaza, iar în alte zone, se mănâncă doar la răsăritul Luceafărului de seară, care aduce aminte de steaua ce a vestit magilor Naşterea Domnului.
În ziua de Ajun se mănâncă grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrigi sau turte din făină căci cu seminţe a ajunat Daniil proorocul şi cei trei tineri din Babilon, care au închipuit – mai înainte – Naşterea lui Hristos.
Alături de faptele bune, de rugăciune, de smerenie, postul este un mijloc pentru dobândirea virtuţilor. El este desăvârşit atunci când abţinerea de la mâncărurile de dulce este unită cu efortul spre virtute şi progres spiritual. Indiferent de ziua în care pică prima zi a Crăciunului se mănâncă de dulce.