Anul trecut au fost încheiate 68.010 de contracte de achiziţie publică, la 13.916 proceduri de achiziție lansate, cu o valoare de aproape 42 de miliarde de lei, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice. Deşi au scăzut ca număr comparativ cu anii precedenţi, contractele atribuite prin negociere directă au continuat să aibă o valoare mare, ele depăşind 1,8 miliarde de lei. Mai mult, numărul celor atribuite prin negociere directă în baza unei singure oferte a fost de 6.712.
Sectorul farmaceutic şi al echipamentelor medicale este liderul detaşat al contractelor atribuite în baza unei singure oferte. Nu mai puţin de 3.646 de astfel de contracte au fost atribuite anul trecut, de cele mai multe ori invocându-se urgenţa situaţiei sau inexistenţa altui producător. Deşi managerii de spitale nu duc lipsă de explicaţii, Curtea de Conturi găsise numai în 2015 aparatura medicală cumpărată cu peste 55 de milioane de lei din bani publici care nu era folosită sau nu era utilizată în scopul iniţial.
Lotizarea, varianta de fugă
Ca şi în alţi ani, concurenţa la licitaţie a fost evitată în multe cazuri prin lotizarea achiziţiei, astfel încât valoarea acestei să se încadreze în baremele impuse de lege şi contractul să fie atribuit prin încredinţare directă.
20,68 mld. lei a fost valoarea achiziţiilor publice împărţite pe loturi
Se păstrează astfel aparenţa legalităţii şi contractele le câştigă cine trebuie. În anul 2016 s-au finalizat prin atribuirea unui contract sau încheierea unui acord-cadru un număr de 13.916 proceduri de achiziție publică, iar dintre acestea 4.910 au fost proceduri împărțite pe loturi (35%). Şi la acest capitol achiziţiile de echipamente medicale şi industria farmaceutică conduc detaşat, fiind organizate nu mai puţin de 1.544 de licitaţii lotizate.
Conform Legii achiziţilor publice (Legea 26/2016), intrată în vigoare în mai anul trecut, autoritatea contractantă poate achiziţiona direct produse sau servicii atunci când valoarea estimată a achiziţiei este mai mică de 132.519 lei, fără TVA, şi de 441.730 lei, fără TVA, pentru achiziţiile de lucrări.
Eternul argument, preţul cel mai scăzut
Şi anul trecut criteriul cel mai des invocat pentru atribuirea contractelor a fost „preţul cel mai mic”, deşi noua lege a achiziţiilor le dădea voie autorităţilor contractante să aleagă şi alte criterii cum ar fi „cel mai bun raport calitate/preţ”. Aşa se face cu nu de puţine ori licitaţiile publice au fost câştigate de diverse firme la preţuri de câteva ori mai mici decât cele estimate, ceea ce evident ridică un semn de întrebare: este chiar întâmplătoarea estimarea mult eronată a contractului scos la licitaţie, mai ales că aceste erori se repetă obsesiv ?
Procentual, defalcarea utilizării criteriilor de atribuire în cadrul procedurilor de achiziție publică se prezintă astfel: 95% “prețul cel mai scăzut”, 4.78% “cel mai bun raport calitate-preț”, 0.01% “costul cel mai scăzut”, respectiv 0.04% “cel mai bun raport calitate-cost”.
Italienii şi-au făcut plinul
Dintre ţările membre UE, Italia, Franţa şi Germania au avut cel mai mult de câştigat în România. Dintre aceste ţări, Italia a fost lider detaşat, firmele din această ţară câştigând contracte în valoare de aproape 945 de milioane de lei. Nici nu a fost greu, pentru că cele mai mari contracte au fost câştigate de la Compania Naţională pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Pe lista câştigătorilor se află firmele Impresa Costruzioni, Giuseppe Maltauro Spa, Astaldi Spa etc. Per total, firmele din UE au câştigat contracte în valoare de 2,4 miliarde de lei anul trecut, în timp ce firmele din spaţiul non-UE au trebuit să se mulţumească doar cu 34 de milioane de lei, din care Federaţia Rusă a luat partea leului, 24,77 milioane lei.