Un nou proiect de lege de modificare a Codului Rutier, înregistrat zilele trecute la Senat, vizează corectarea acestor situații care, de multe ori, provoacă accidente de circulație. Potrivit acestuia, Poliția Rutieră va verifica toate indicatoarele cel puțin o dată pe an, indiferent de tipul de drum, iar administratorii drumurilor vor fi trași la răspundere pentru modul în care au fost amplasate și îngrijite marcajele rutiere.
Conform Codului Rutier, mijloacele de semnalizare rutieră trebuie să fie realizate şi instalate astfel încât să poată fi observate cu uşurinţă şi de la o distanţă adecvată, atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte și să ofere șoferilor și pietonilor timp de reacție. De asemenea, acestea trebuie să fie în deplină concordanţă între ele şi într-o stare tehnică de funcţionare corespunzătoare. Obligația de instalare și de întreținere a acestora revine administratorului drumului public respectiv ori al căii ferate, după caz, iar amplasarea se execută numai cu avizul prealabil al Poliţiei Rutiere. Însă administratorii drumurilor nu respectă aceste obligații.
Semafoare puse la întâmplare
„Deşi avem condiţii generale de amplasare a mijloacelor de semnalizare rutieră, cerinţele de bază pentru mijloace de semnalizare rutieră, se pare că acestea nu sunt respectate de administratorii drumurilor. Astfel, întâlnim indicatoare cu treceri de pietoni ascunse în spatele copacilor, marcaje rutiere inexistente, indicatoare rutiere neconforme, cu dimensiuni diferite de cele standard şi care nu mai au vopsea lizibilă pe ele şi, de asemenea, cozi uriaşe de autovehicule formate din pricina unor semafoare puse la întâmplare pe străzile din România”, arată inițiatorii proiectului legislativ, precizând că majoritatea autorităţilor locale care sunt şi administratori de drum au recunoscut că nu au efectuat nici un marcaj rutier în ultimii ani în multe zone ale localităţilor lor, motivând că bugetul alocat în prezent abia acoperă necesarul unui sector/cartier.
Deși inspecțiile de siguranță a drumurilor ar trebui făcute de către Autoritatea Rutieră Română (ARR), din rapoartele anuale de activitate ale instituției reiese că, în perioada 2019-2021, doar 13,45% din drumuri au fost verificate. Iar pentru același interval de 3 ani, nu există nicio solicitare din partea primăriilor și consiliilor județene „de verificare pe reţeaua de autostrăzi, a drumurilor judeţene, dar şi a străzilor de categoria I şi II din municipii şi oraşe, cu excepţia municipiului Bucureşti”.
Verificări anuale
Prin urmare, proiectul legislativ pus pe masa senatorilor prevede ca inspecțiile de siguranță să fie făcute de către Poliția rutieră, inclusiv după amplasarea indicatoarelor, pe toate tipurile de drum.
„Poliţia rutieră are obligaţia, o dată la 12 luni, să verifice dacă mijloacele de semnalizare rutieră, precum şi alte dispozitive speciale existente pe autostrăzi, drumuri expres, drumuri internaţionale «E», drumuri naţionale, drumuri judeţene şi străzile municipiilor şi oraşelor din România sunt amplasate/ montate coerent, lizibile, recognoscibile şi lizibile”, conform proiectului.
După verificări, polițiștii vor trimite administratorului drumului o notă de constatare care conține toate problemele sesizate, iar administratorii vor avea 120 de zile pentru a corecta deficiențele constatate. În caz contrar, aceștia vor fi amendați conform prevederilor în vigoare.
„Pentru ca drumurile publice fără marcaje şi indicatoare rutiere să nu mai fie un pericol public, pentru ca România să nu rămână în continuare pe ultimele locuri din Europa în ceea ce priveşte siguranţa rutieră, iar mii de români să moară pe străzi în accidente cumplite, este necesară implicarea maximă a Poliţiei rutiere în gestionarea siguranţei rutiere, în gestionarea crizei mijloacelor de semnalizare rutieră de pe drumurile publice din România.”
1.100 de kilometri de drum au marcajele deteriorate
Conform unor verificări făcute în anul 2021, peste 1.100 de kilometri de drum din România au marcajele rutiere deteriorate, iar peste 5.500 de indicatoare lipsesc cu desăvârşire, spun inițiatorii documentului, subliniind că lipsa marcajelor rutiere şi ale indicatoarelor face ca ţara noastră să ocupe primul loc în Europa la capitolul accidente rutiere. Mai mult, polițiștii nu dau amenzi administratorilor drumurilor pentru lipsa marcajelor și a indicatoarelor, ci pentru alte motive: neaplicarea materialului antiderapant în zonele cu polei, neîntreţinerea părţii carosabile etc. „Pentru exemplificare, în primele 10 luni ale anului 2021, Brigada Rutieră din Bucureşti a întocmit doar 160 de informări privind situaţia mijloacelor de semnalizare către administratorii drumurilor, în condiţiile în care numai sectorul 2 din Bucureşti are peste 700 de treceri de pietoni neconforme”.
Potrivit Poliţiei Rutiere, în 2021, s-au petrecut 4.915 de accidente grave, soldate cu 1.779 de decese, 3.790 de persoane rănite grav și 2.235 rănite uşor. Dintre acestea, 470 de accidente s-au petrecut pe trecerile de pietoni și s-au soldat cu 101 decese şi 375 răniţi grav. Foarte mulţi șoferi au declarat că nu au văzut semnul de circulaţie, acesta fiind ascuns în spatele copacilor, dar şi faptul că marcajul pentru trecerea de pietoni era şters.
11 treceri pe 200 de metri
În timp ce pe unele drumuri semnele de circulație lipsesc cu desăvârșire, pe altele e „pădure” de indicatoare, iar unele treceri de pietoni se termină într-un gard sau într-un zid.
„Abundenţa aberantă a semnelor de circulaţie” este exemplificată cu o stradă din Botoșani pe care au fost puse trei indicatoare la distanță de circa un metru unul de altul: „primul ridică restricţia de circulaţie cu 25 de kilometri la oră prezentă pe lungimea străzii. La fix 134 de centimetri de acest indicator urmează altul, cu semnificaţia «Stop». Conform semnelor de circulaţie, şoferii pot circula cu 50 de kilometri la oră pe o distanţă de 134 de centimetri, pentru ca mai apoi să fie obligaţi să oprească maşina. Seria de indicatoare este încheiată de cel care semnalează trecerea de pietoni şi care, la rândul său, obligă şoferul să reducă viteza până la 30 de kilometri la oră”.
Totodată, între Floreşti şi Cluj, pe DN 1, s-a permis virajul la stânga peste trei benzi de circulaţie din sens opus, iar la Suceava există o stradă care, la o lungime de 200 de metri, are 11 treceri de pietoni, exemplifică inițiatorii documentului.
Proiectul de lege privind modificarea și completarea OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice este semnat de 30 de parlamentari de la mai multe partide politice.