Bucharest Opera Festival se va desfășura în perioada 24 iunie – 2 iulie pe scena Operei Naționale București. Festivalul are potenţialul de a deveni un eveniment anual şi va oferi publicului bucureştean ocazia de a cunoaşte performanţele în domeniu ale tuturor instituţiilor naţionale de profil aflate în subordinea Ministerului Culturii, cărora li se alătură ca invitaţi, de această dată, Opera Română Craiova şi Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu” din Chişinău.
Opera ieșeană va prezenta unul dintre cele mai apreciate spectacole din repertoriu, „Indiile galante” de Jean-Philippe Rameau, în regia lui Andrei Șerban. Având premiera la Iași în 2012, titlul a mai fost montat de Andrei Șerban și la Opera Garnier din Paris, în 2003.
„Am fost onorați de faptul că am fost invitați să participăm la amplul eveniment artistic-cultural Bucharest Opera Festival. Sunt extrem de încrezător că artiștii noștri vor lăsa o impresie excelentă și publicul va aprecia din plin Indiile galante, pe care doar teatrul liric ieșean îl are în repertoriu în România. Este un spectacol plin de culoare și frumos, care poartă amprenta inconfundabilă a maestrului Andrei Șerban.”, a declarat managerul interimar al Operei Naționale Române din Iași, Andrei Fermeșanu.
Iată gândurile lui Andrei Șerban exprimate înaintea premierei din 2012: „Indiile Galante, voiajul fără frontiere. Ce poate aduce un spectacol de teatru sau de operă într-o lume plină de conflicte și agonii? Teatrul nu oferă niciodată soluții, dar oare muzica poate atenua suferința și durerea unei colectivități confuze? Uneori da. Nici măcar muzica nu poate schimba lumea, dar Bach, Mozart, sau, de ce nu, Rameau fac un pas în acea direcție. În limitele sale, arta e capabilă să redea energie și curaj și să anime un sentiment de respect față de viață. Imaginația artistică traversează frontiere, trece peste bariere, creează punți și descoperă drumuri neștiute.
Ce sunt Indiile galante? Opera-balet este o creație a barocului secolului XVIII. Are la bază o tematică generală, nu o intrigă dezvoltată, iar personajele nu au o realitate psihologică, ceea ce dă în schimb curs liber creativității compozitorului și libretistului. Gândirea estetică a lui Rameau, pur carteziană, îmbină „rațiunea cu teoria pasiunii”. Geometria precisă, aproape matematică a muzicii, creează un contrast binevenit cu improvizația veselă și jucăușă a unui voiaj inițiatic imaginar.”