Separatiștii susținuți de Moscova în estul Ucrainei au proclamat, ieri, crearea unui nou „stat”, pe teritoriul controlat de rebeli cu ajutorul unităților și tehnicii militare trimise pe ascuns de ruși. Autointitulată „Mica Rusie”, după denumirea avută în perioada țaristă de cea mai mare parte a teritoriului de astăzi al Ucrainei, entitatea separatistă are și o constituție.
În constituția prezentată de liderul rebelilor proruși, Alexander Zakharchenko, se arată că reprezentanții locuitorilor din regiunile estice ucrainene au decis „să declare constituirea unui nou stat, care este succesorul Ucrainei”, scrie AFP. Documentul mai precizează că Donețk, bastionul rebelilor, ar urma să devină capitala noii entități, în timp ce statutul Kievului s-ar reduce la „centru istoric și cutural”. „Guvernul Ucrainei a dovedit singur că se află în fruntea unui stat eșuat”, susțin separatiștii, într-o declarație difuzată de agenția de presă Donețk, controlată de rebeli. Ucraina „și-a demonstrat actuala și viitoarea incapacitate de a le oferi pace și prosperitate locuitorilor săi”, se mai arată în declarația citată de DPA. Deși nu este foarte clar de ce rebelii au hotărât să forțeze constituirea unui stat propriu în acest moment, decizia lor pare o tactică menită să atragă atenția asupra revendicărilor făcute de ei, pe fondul stagnării situației din regiune. Peste 10.000 de persoane, civili și militari din cele două tabere, au murit în estul Ucrainei de la declanșarea conflictului între forțele Kievului și separatiștii proruși, în 2014. Acordul de pace semnat la Minsk, în 2015, și mediat de Ucraina, Rusia, Franța și Germania a redus violențele, însă a fost încălcat sistematic de rebelii din regiunile ucrainene din est, Donețk și Lugansk. În aceste condiții, anunțul separatiștilor privind „Mica Rusie” dă o lovitură diplomației fragile din regiune.
Ecoul politicii Kremlinului
„Mica Rusie” pare ecoul limbajului utilizat de Moscova în primele zile ale conflictului din estul Ucrainei, atunci când, referindu-se la zonele controlate de rebeli, Kremlinul utiliza denumirea de „Noua Rusie”. De atunci, Kievul și Occidentul au acuzat permanent Rusia că îi susține militar și financiar pe separatiști. În pofida numeroaselor dovezi privind sprijinul cu trupe și armament pentru insurgenții din Donețk și Lugansk, Moscova a dezmințit categoric ajutorul acordat separatiștilor.
Rebeliunea din Donețk și Lugansk a izbucnit cu trei ani în urmă, după ce Kievul l-a alungat pe președintele său prorus de la vremea reaspectivă, Viktor Ianukovici, pe fondul unor proteste de masă care cereau strângerea legăturilor cu Occidentul. Rusia a condamnat înlăturarea lui Ianukovici, considerând-o drept o lovitură de stat regizată de Occident și a anexat Peninsula Crimeea, partea sudică a Ucrainei, unde există o mare bază navală rusă la Marea Neagră.
Recent, președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a declarat că „agresiunea rusă” împotriva țării sale a trezit NATO, care, în opinia sa, are un rol tot mai important în fața noilor provocări la adresa securității internaționale.