Jurnalul.ro Ştiri Social Val de infecții respiratorii în spitale. Cum facem diferența dintre virozele obișnuite și gripă

Val de infecții respiratorii în spitale. Cum facem diferența dintre virozele obișnuite și gripă

de Monica Cosac    |   

Când mergem la medic și când ne putem trata acasă

Odată cu revenirea elevilor la școală, după perioada de sărbători, spitalele și cabinetele medicale se confruntă cu un aflux mare de pacienți cu infecții respiratorii, mulți dintre ei cu simptome persistente și complicații. În acest context, specialiștii în epidemiologie atrag atenția că, deși obișnuim să le băgăm în același coș, al „răcelilor”, este esențial să facem diferența dintre virozele respiratorii obișnuite și gripă - o boală mult mai agresivă și cu risc crescut de complicații – pentru a ști când trebuie să mergem la doctor și când este mai indicat să ne tratăm acasă. Diferența principală dintre gripă și alte viroze respiratorii, inclusiv răceala comună, constă în severitatea simptomelor, debutul bolii și riscul de complicații, subliniază prof. dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie.

Atât Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), cât și Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) au avertizat încă din luna decembrie asupra circulației intense a infecțiilor respiratorii în sezonul 2025–2026, pe care îl descriu ca fiind un sezon gripal timpuriu și intens, alimentat de subclada K a virusului A(H3N2).

Numărul mare de cazuri raportat încă de la început de an confirmă avertismentele specialiștilor, care au subliniat că gripa din acest sezon nu trebuie subestimată, iar recunoașterea rapidă a simptomelor, în contextul circulației simultane a mai multor virusuri respiratorii, și accesul timpuriu la îngrijire medicală pot face diferența între o evoluție ușoară și una cu complicații serioase.

Gripa are debut brusc și simptome severe

Gripa este cauzată de virusurile gripale (Influenza) și se caracterizează printr-un „debut brusc, rapid și intens”, explică epidemiologul Emilian Popovici.

Cele mai frecvente simptome sunt: febră mare, frisoane, dureri musculare și articulare, dureri de cap intense, oboseală extremă, tuse seacă, rinoree, dureri oculare.

„Gripa este o formă mult mai agresivă de infecție respiratorie, cu febră ridicată și dureri musculare accentuate, iar în unele cazuri poate duce la complicații serioase, precum pneumonia sau infecțiile bacteriene secundare, care necesită spitalizare”, avertizează specialistul.

De asemenea, gripa este foarte contagioasă, răspândindu-se rapid în colectivități, și poate duce la complicații: „pneumonie, bronșită, infecții bacteriene, necesită spitalizare (în cazuri grave)”.

Simptome mai ușoare și evoluție lentă, în răceli

Pe de altă parte, virozele respiratorii obișnuite (răceala comună) pot fi provocate de rinovirusuri, coronavirusuri și alte virusuri similare. Spre deosebire de gripă, acestea au un „debut treptat, pe parcursul câtorva zile”, iar simptomele sunt „mai blânde, predominant nazale (strănut, nas înfundat/curgător), durere în gât, tuse ușoară, febră ușoară sau deloc, oboseală moderată”.

În cazul răcelii comune, o afecțiune ușoară, care se ameliorează în 7–10 zile și, de obicei, nu duce la probleme grave sau spitalizare, a explicat prof. Popovici, pe o rețea socială, subliniind importanța consultului medical, încă de la apariția simptomelor, în cazul suspiciunii de gripă.

„Dacă suspectezi gripa (simptome severe, debut brusc), contactează medicul în primele 48 de ore pentru diagnostic și tratament antiviral. Este important să consulți un medic pentru un diagnostic corect (adesea prin teste specifice), mai ales dacă ești într-o categorie vulnerabilă (vârstnici, copii, persoane cu afecțiuni cronice), pentru a evita complicațiile”, avertizează epidemiologul.

„Diferența principală dintre gripă și alte viroze respiratorii (inclusiv răceală comună) constă în severitatea simptomelor, debutul rapid (gripa) versus gradual (răceala), complicațiile (posibile la gripă, rare la răceală) și virusuri specifice (virusul gripal versus rinovirusuri, coronavirusuri), gripa fiind o formă mult mai agresivă, cu febră mare, dureri musculare intense și risc de complicații precum pneumonia, spre deosebire de răceala comună, care este mai ușoară și se vindecă de la sine”, sintetizează dr. Emilian Popovici.

Dacă, în cazul virozelor respiratorii obișnuite, majoritatea pacienților se pot recupera la domiciliu, cu tratament simptomatic, hidratare și odihnă, în gripe, medicamentele antivirale, precum oseltamivir, pot face diferența dacă sunt administrate cât mai devreme.

 

14 decese provocare de gripă

Datele centralizate de specialiștii INSP arată că numărul de cazuri de gripă, raportate doar în ultima săptămână de monitorizare, este de aproape patru ori mai mare decât media ultimelor cinci sezoane gripale.

Peste 61.000 de cazuri de infecții respiratorii (gripă clinică, IACRS și pneumonii), au fost raportate, la nivel național, în săptămâna 29 decembrie 2025 – 4 ianuarie, iar dintre acestea 10.570 au fost cazuri de gripă clinică. Conform ultimului raport al INSP, au fost de 3,8 ori mai multe cazuri faţă de media ultimelor cinci sezoane gripale (2.778) și mai mult decât dublu faţă de aceeaşi săptămână a sezonului precedent (4.694).

Specialiștii INSP spun însă că este vorba de o „subraportare în contextul sărbătorilor de iarnă”, numărul real al îmbolnăvirilor fiind, în realitate, mult mai mare. Cel puțin 14 decese la persoane cu gripă au fost înregistrate de la debutul acestui sezon rece.

 

Medicamentele antivirale recomandate profilactic în azilele de bătrâni

Chiar dacă imunizarea împotriva virusurilor gripale se face, de obicei, toamna, în lunile octombrie-noiembrie, medicii spun că nu este prea târziu nici acum, pentru că sezonul de gripă e departe de a se încheia. Practic, acesta ar putea dura chiar până la finalul lunii aprilie, astfel că mai sunt trei luni în care riscăm să ne îmbolnăvim.

La începutul acestei săptămâni, specialiștii INSP au atras atenția că persoanele eligibile pentru vaccinare, în special cele cu risc crescut de boală severă, „ar trebui să se vaccineze fără întârziere”, în contextul circulației intense a variantei K a virusului gripal de tip A, care a fost denumită și „supergripa”.

De asemenea, este esențială „tratarea timpurie a persoanelor afectate cu antivirale antigripale”, subliniază aceștia, pentru reducerea riscului de apariție a complicațiilor și de progresie a bolii, în special în rândul populațiilor cu risc crescut de forme severe.

În cazul apariției unor focare de gripă în căminele de bătrâni și centrele de îngrijire, specialiștii în boli transmisibile din cadrul INSP recomandă chiar administrarea preventivă a medicamentelor, inclusiv la cei vaccinați.

„Profilaxia antivirală (utilizarea de medicamente antivirale pentru a preveni infecția virală, nu pentru a o trata odată instalată, fiind administrată înainte de expunere sau imediat după expunere la virus, pentru a bloca replicarea acestuia și a opri dezvoltarea bolii – n.r.) ar trebui luată în considerare în focarele detectate în centrele de îngrijire pe termen lung (LTCF), indiferent de statusul vaccinal.

Personalul și vizitatorii ar trebui să utilizeze măști în spitale și în centrele de îngrijire pe termen lung, în perioadele de circulație crescută a virusurilor respiratorii”, a transmis Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), în ultimul raport privind infecțiile respiratorii.

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri