Creșterea prețurilor de consum în cele 19 țări care împart moneda euro a accelerat la 8,9% în iulie, de la 8,6% luna precedentă, cu mult peste estimările de 8,6% și cu mult peste ținta de 2% stabilită de BCE, potrivit datelor furnizate vineri de Eurostat, agenția de statistică a UE.
Inițial, inflația a fost determinată de blocajele de aprovizionare post-pandemice, dar, mai recent, consecințele războiului Rusiei din Ucraina au dus la creșterea prețurilor la energie, metale și alimente.
În timp ce prețurile ridicate la energie rămân un factor inflaționist major, prețurile la alimentele procesate și la servicii au crescut și ele, ceea ce sugerează că inflația devine din ce în ce mai amplă.
De teamă că creșterea prețurilor scapă de sub control, BCE a majorat ratele cu 50 de puncte de bază în această lună, încălcându-și propriile orientări care prevedeau o mișcare mai redusă, și a promis alte majorări de rate pentru a preveni apariția unei spirale a prețurilor salariale.
Însă inflația reprezintă, de asemenea, o dilemă pentru bancă. Costurile ridicate ale alimentelor și energiei epuizează economiile și, în cele din urmă, încetinesc creșterea economică, putând împinge blocul în recesiune.
Germania, cea mai mare economie din zona euro, a stagnat în al doilea trimestru, înainte de ceea ce ar putea fi un al treilea trimestru dificil. Între timp, economia americană s-a contractat în mod neașteptat în al doilea trimestru.
Rata șomajului este la un nivel minim record de 6,6%, în timp ce rata de ocupare a forței de muncă se află la cel mai înalt nivel, ceea ce sugerează că presiunile salariale, o condiție prealabilă pentru o inflație durabilă, sunt deja în curs de desfășurare.
Piețele estimează în prezent o majorare a ratei de 35 de puncte de bază pentru luna septembrie, ceea ce sugerează că investitorii sunt împărțiți între o mișcare de 25 și una de 50 de puncte de bază.
Următoarea ședință a BCE va avea loc pe 8 septembrie.