Jurnalul.ro Editoriale Inflația „tranzitorie” rămâne cu noi

Inflația „tranzitorie” rămâne cu noi

de Daniel Apostol    |   

Astăzi (Luni, 10 octombrie) începe la Washington, D.C., reuniunea anuală a Fondului Monetar Internațional (FMI) și a Consiliului guvernatorilor Grupului Băncii Mondiale (BM), ocazie cu care bancheri centrali, miniștri ai finanțelor, directori din sectorul privat, lideri ai societății civile și profesori universitari discută perspectivele economice mondiale, eradicarea sărăciei, dezvoltarea economică și eficacitatea ajutoarelor financiare. Ediția de anul acesta are loc în timp ce lumea se confruntă cu cea mai bruscă încetinire a activității economice din ultimii 80 de ani și cu o accelerare a inflației ieșită mult de sub „radarul” macro-economiștilor.

Criza alimentară și energetică, războiul din Ucraina, impactul negativ continuu al COVID-19, schimbările climatice și agravarea sărăciei amenință traiul a miliarde de oameni și afectează cele mai vulnerabile pături ale societății în ceea ce analiștii FMI consideră a fi o adevărată „eră a volatilității”. Provocarea este mare pentru cei doi șefi ai marilor instituții financiare globale, Kristalina Georgieva - directorul general al FMI și David Malpass - președinte al Băncii Mondiale, care recunosc acum că toate prognozele inițiale cu privire la caracterul tranzitoriu al inflației s-au dovedit false, iar creșterea prețurilor și recesiunea rămân amenințările principale pentru economiile lumii.

            De altfel, într-un preambul al reuniunii anuale, directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a declarat recent la Universitatea Georgetown că FMI își reduce din nou previziunile privind creșterea economică globală în 2023: „este mai probabil ca lucrurile să se înrăutățească înainte de a se îmbunătăți”, spunea Georgieva, adăugând că invazia rusă a Ucrainei a schimbat dramatic perspectiva FMI asupra economiei.

            Economia traversează „o perioadă de fragilitate istorică” în care cresc riscurile de recesiune. Războiul din Ucraina a condus la creșterea prețurilor alimentelor și energiei la nivel global - în unele locuri exponențial -, în timp ce pandemia Covid-19 încă în curs și înrăutățirea condițiilor climatice afectează exacerbează alte crize, cum ar fi nivelurile ridicate ale datoriei deținute de țările cu venituri mai mici. Proiecțiile FMI sunt din ce în ce mai sumbre, pe măsură ce băncile centrale din întreaga lume majorează ratele dobânzilor în speranța de a controla creșterea inflației. Dar, așa cum chiar Georgieva a menționat, înăsprirea prea mult, prea rapidă a politicii monetare - și sincronizată între țări – ar putea împinge multe economii într-o recesiune prelungită. Și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a semnalat că economia globală va avea o scădere a producției de 2,8 trilioane de dolari în 2023, din cauza războiului. Perspectiva este întunecată, șocuri multiple, printre care războiul dus fără sens în Ucraina, au schimbat complet tabloul economic.

            Departe de a fi tranzitorie, inflația a devenit mai persistentă, mai „încăpățânată” decât se aștepta și va rămâne cu noi pentru o vreme.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri