Revenirea din această criză atipică aduce diferite temeri băncilor centrale ale marilor economii. Inflaţia dă fiori Bundesbank, banca Germaniei, care a avertizat cu privire la creşterea preţurilor energiei, scrie ZF.
Fostul economist-şef al Bank of England vorbeşte pur şi simplu de bestia de inflaţie.
Banque de France, în schimb, este îngrijorată de diferitele mutaţii ale coronavirusului care provoacă COVID-19.
În SUA, Fed atenţionează că cea mai mare economie a lumii nu-şi permite un ciclu de creştere explozivă şi cădere pe piaţa imobiliară.
În Germania, cea mai mare economie europeană, încrederea companiilor a atins cel mai ridicat nivel din 2018, semn că recuperarea din pandemie a prins viteză. După exporturi, şi activitatea afacerilor care au ca destinaţie piaţa internă a căpătat forţă, spune Clemens Fuest, de la institutul economic ifo. Însă acest boom are un preţ. Sau mai degrabă vine la pachet cu creşteri de preţuri, adică inflaţie. Banca centrală germană, la fel ca alte instituţii de acelaşi fel din lume, asigură că factorii inflaţionişti sunt doar trecători.
În Germania, până la finalul anului, inflaţia poate atinge 4%, estimează Bundesbank, dar se va micşora în 2022. Pentru unele economii, cum sunt cele emergente, aceasta s-ar putea să nu fie o cotă de pericol. Însă Germania are o aversiune aproape organică faţă de inflaţie. Amintirile din perioada interbelică, când pentru cumpărături simple era nevoie de un geamantan de bani, n-au dispărut. În Germania, o monedă stabilă echivalează cu sănătatea economică. Apoi, germanii sunt recunoscuţi pentru pasiunea lor pentru economisire. Inflaţia erodează puterea de cumpărare a economiilor făcute de populaţie, iar tabloidele ţării, în frunte cu BILD, scriu cu îngrijorare despre impactul creşterilor de preţuri asupra economiilor populaţiei. Analiştii celei mai mari bănci germane, Deutsche Bank, vorbesc despre inflaţie ca despre o bombă cu explozie întârziată. În acest context, şeful băncii centrale Jens Weidmann a cerut Băncii Centrale Europene „reducerea graduală“ a programului de achiziţii de obligaţiuni creat special pentru a reporni economia blocată de pandemie. BCE mai are un program de achiziţii de active cu care a încărcat cu energie revenirea economică şi inflaţia†după criza financiară şi a ţinut la cote joase costurile de finanţare ale guvernelor din zona euro. Weidmann, care a mai cerut şi în trecut retragerea măsurilor de genul Quantitative Easing pentru că acestea au adus dobânzi negative şi erodează astfel economiile nemţilor, a spus de această dată că perspectivele inflaţiei poartă „riscuri“, iar preţurile energiei pot ajunge mai sus decât se aşteaptă economiştii din cauza politicilor guvernamentale de combatere a schimbărilor climatice, scrie Financial Times. „Stimulul BCE de atenuare a impactului economic al pandemiei ar trebui retras imediat ce starea de urgenţă a fost depăşită“, a spus bacherul.
Pe Eric Rosengren, preşedintele Boston Federal Reserve Bank, una din instituţiile care alcătuiesc Fed, îl preocupă altceva. SUA nu îşi permit un „ciclu de boom and bust“ pe piaţa locuinţelor care să ameninţe stabilitatea financiară a ţării, a spus el într-un interviu pentru Financial Times. „Este foarte important pentru noi să revenim la ţinta de inflaţie de 2%, însă obiectivul nostru este ca revenirea să fie stabilă. Iar pentru ca acest lucru să fie posibil, nu putem avea un ciclu boom and bust într-o zonă cum sunt imobiliarele.“ La Fed este evident vie amintirea prăbuşirilor pe piaţa imobiliară din criza financiară din 2007-2008. În actuala criză, piaţa locuinţelor a explodat, la fel şi preţurile. În Franţa, ameliorarea situaţiei din sănătate nu încurajează banca centrală să se lase cuprinsă de optimism. Riscurile din sistemul financiar „ datorie mare, dobânzile mici, integritate informatică - sunt încă la niveluri ridicate. Pe acest fond, răspândirea variantei Delta a coronavirusului poate întârzia sfârşitul pandemiei. Banca centrală a Angliei i-a atenţionat pe englezi că inflaţia încă nu a atins punctul de maxim, dar i-a asigurat că în cele din urmă aceasta va da înapoi. Însă economistul şef Andy Haldane, aflat pe picior de plecare, a cerut reducerea programului de Quantitative Easing şi a lăsat în urma lui avertismentul că altfel va veni „bestia de inflaţie“.
(sursa: Mediafax)