Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Înainte de toate să ne dumirim ce este epigenetica: „Termenul «epigenetică», inventat în 1940 de Conrad Hal Waddington, indică modificările chimice pe care toţi factorii de mediu, precum agenţii fizici şi chimici, dieta, activitatea fizică şi multe altele, le produc asupra genelor. Aceste modificări nu alterează secvenţa ADN-ului, ci doar modul în care codul genetic se exprimă concret în fiecare individ. Cum o indică însuşi cuvântul, compus din prefixul «epi» (deasupra) plus «genetică», epigenetica este ceva ce rescrie expresia genelor, dar nu le modifică. Totuşi, chiar dacă nu alterează codul genetic, modificările epigenetice sunt moştenite, adică, odată ce au avut loc într-un individ, pot fi transmise urmaşilor lui. Cu alte cuvinte, epigenetica este modul în care, trăind într-un anume mediu, ne adaptăm la acel mediu, modificând expresia genelor noastre”.
Un fenomen în devenire
Tot aici: „O definiţie potrivită, dată acum câţiva ani, explica procesele epigenetice comparându-le cu accentele de pe cuvinte: accentele nu schimbă secvenţierea literelor, dar au capacitatea de a le schimba sensul. Întocmai şi mediul care ne înconjoară, dar şi vârsta, prin epigenetică, au un impact asupra a ceea ce suntem şi vom fi în cursul vieţii noastre. E important de luat în considerare însă faptul că epigenetica este întotdeauna un fenomen în devenire, la fel ca mediul. Dacă mediul se modifică, o genă care era inactivă se poate activa, iar una care era activă poate deveni inactivă. Fumatul, de exemplu, induce transcrierea unor gene care provoacă inflamaţie în corp. Logic, dacă ne lăsăm de fumat, acest fenomen nu mai are loc.
Încolăciri
Cum poate epigenetica să modifice ADN-ul? „Factorii externi pot activa sau dezactiva unele gene, adică pot face astfel încât caracteristicile să fie transcrise sau nu în ARN-ul mesager, cel care reglează funcţionarea celulei. Dacă o caracteristică genetică nu este transcrisă în ARN-ul mesager, celulele nu vor produce proteina necesară şi, prin urmare, acea caracteristică va rămâne latentă, ea va continua să fie scrisă în ADN, dar nu se va manifesta. De exemplu, un stil de viaţă sedentar, corelat cu o alimentaţie incorectă, reprezintă factori de mediu care pot activa genele purtătoare ale predispoziției spre obezitate. ADN-ul din celulele noastre este încolăcit strâns în jurul unor structuri numite histone, aşa cum aţa de cusut este înfăşurată în jurul propriei papiote. Ca să modifice ADN-ul, un factor de mediu trebuie să deşire acest fir şi să reuşească să acţioneze asupra lui”.
Regiuni genomice
În amănunt (și pur științific): „La modul concret, modificarea are loc în general prin nişte grupări chimice care se «agaţă» de ADN (metilare epigenetică). Metilarea este procesul prin care o grupare chimică, numit metil, se agaţă de baza azotată dintr-o genă, făcând-o inactivă. De obicei, la oameni, se produce în puncte specifice ale ADN-ului în care o citozină se găseşte lângă o guanină. Aceste puncte se numesc situri CpG. În ADN există regiuni genomice, numite insule CpG. Acestea sunt regiunile în care frecvența siturilor CpG este cea mai ridicată. Astfel, insulele CpG vor fi regiunile genomice în care metilarea va fi mai frecventă, deci în care influența mediului extern își va pune mai puternic amprenta”.
Despre David Della Morte Canosci
David Della Morte Canosci este profesor de neurologie la Școala de Medicină „Leonard M. Miller” din cadrul Universității din Miami și profesor universitar de nutriție umană și geriatrie la Universitatea Tor Vergata din Roma. În cadrul aceleiași universități, este director al Școlii pentru Studii Aprofundate în Știința Alimentației și coordonator al programului de masterat în Științele și Tehnicile Sportului. Conduce, de asemenea, unitatea operativă de Geriatrie a Policlinicii Tor Vergata. Considerat unul dintre cei mai buni experți în domeniul longevității și al prevenirii bolilor cronice, în 2024 a fost inclus pe lista celor mai influenți oameni de știință din lume, evaluare publicată de Stanford University.
Epigenetica rescrie expresia genelor, dar nu le modifică. - Dr. David Della Morte Canosci
Chiar dacă nu alterează codul genetic, modificările epigenetice sunt moştenite, adică, odată ce au avut loc într-un individ, pot fi transmise urmaşilor lui. - Dr. David Della Morte Canosci
Citește pe Antena3.ro
