Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei nr. 27/2002, privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, pusă pe masa senatorilor la mijlocul săptămânii trecute, este motivată de semnatari prin faptul că prevederile actului normativ sunt depășite de realitățile tehnologice din prezent, astfel că trebuie actualizate.
Astfel, conform modificărilor prevăzute în proiectul de lege, „autorităţile şi instituţiile publice sesizate au obligaţia să comunice petiţionarului, în termen de 10 de zile de la data înregistrării petiţiei, răspunsul, indiferent dacă soluţia este favorabilă sau nefavorabilă”.
Termenul de 30 de zile prevăzut în legislația actuală este, practic, neschimbat din 2002, adică de mai bine de 20 de ani, de când a fost adoptat actul normativ.
Maximum 15 zile, chiar și atunci petiția este transmisă greșit
„Propunerea are ca scop reducerea timpului în care un cetățean trebuie să primească răspuns de la o autoritate publică, de la 30 de zile la 10 zile ținând cont că în ultima perioadă majoritatea petițiilor sunt transmise prin mijloace electronice de comunicare, iar instituțiile publice, fie ele primării, consilii județene, ministere, sau autorități subordonate acestora îşi desfășoară activitatea cu publicul preponderent on-line”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
Pentru soluţionarea petiţiilor transmise de cetățeni greșit, adică la alte autorităţi sau instituții publice decât cele competente, perioada în care cererea trebuie trimisă de la o instituție la alta rămâne neschimbat (5 zile), însă, din momentul în care ajunge la autoritatea sau instituţia publică competentă, termenul de transmitere a unui răspuns va fi tot de 10 de zile de la data înregistrării petiţiei. În prezent, acesta este de 30 de zile, din momentul în care ajunge unde trebuie.
Și „amânările” sunt scurtate
Propunerea legislativă prevede și câteva excepții. Este vorba de o derogare de la termenul de soluționare a cererilor, în cazul celor care necesită cercetări mai amănunțite sau pentru petițiile făcute de cetățeni în domeniul energiei și gazelor naturale.
„În situaţia în care aspectele sesizate prin petiţie necesită o informare şi o cercetare mai amănunţită, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice poate prelungi termenul prevăzut la art. 8 cu cel mult 10 zile, iar în domeniul energiei şi gazelor naturale, termenul poate fi prelungit cu cel mult 15 de zile, cu notificarea prealabilă a petentului”, stipulează proiectul legislativ.
Din punct de vedere tehnic, în prezent, rezolvarea petițiilor transmise în format electronic, prelucrarea și repartizarea lor în interiorul direcțiilor instituțiilor publice pentru primirea răspunsului este mult mai ușoară, explică inițiatorii.
De asemenea, spun aceștia, autoritățile publice locale sau centrale „au posibilitatea digitalizării serviciilor proprii astfel încât soluționarea petițiilor să fie mult mai ușoară”.
Conform prevederilor actuale, autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă petiționarilor în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiției. Totodată, termenele de prelungire sunt de 15 zile pentru toate solicitările, excepție făcând cele din domeniile energiei și gazelor naturale, în cazul cărora amânarea emiterii unui răspuns este de 30 de zile.
„Cetățeanul poate primi un răspuns mult mai rapid, astfel încât își poate îndrepta acțiunea către o altă instituție mult mai repede, dacă este cazul. Timpul de rezolvare a petițiilor se scurtează, ducând la o mai bună administrare a relației cu cetăţenii”, conchid autorii inițiativei legislative.
Proiectul legislativ este inițiat de trei senatori liberali - Nicoleta Pauliuc, Claudia Banu și Cristian Niculescu-Țâgârlaș - și susținut de alți 15 colegi de partid. Propunerea va intra în dezbaterea senatorilor și apoi va fi trimisă la Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.