Bucureștiul a pierdut cea mai mare oportunitate de a da startul acestei noi industrii pentru care puteau fi accesate fonduri europene în perioada 2015-2016, iar acum este nevoie de noi surse de finanțare, mai ales în contextul actual al crizei mondiale a energiei. Operatorii din domeniul colectării și reciclării deșeurilor solicită ministerelor implicate în procesul de modernizare a proceselor de reciclare să colaboreze cu mediul de afaceri, pentru a găsi împreună soluțiile cele mai eficiente.
Dr. Ilie Ionel Ciuclea explică ce ar fi trebuit să mai facă România, pentru a putea avea energie produsă pe baza prelucrării deșeurilor și Economie Circulară. Acesta a atras de mai multe ori atenția asupra faptului că tehnologiile pentru prelucrarea deșeurilor și transformarea lor în energie au fost prevăzute și în Programul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), pe baza cerințelor Uniunii Europene în acest domeniu, scopul fiind introducerea Economiei Circulare pe teritoriul țării noastre. În prezent, România își respectă doar o parte a obligațiilor asumate prin Tratatul de Aderare la UE, în ceea ce privește managementul deșeurilor, în condițiile în care pentru majoritatea obiectivelor au fost negociate derogări de la termenele de aplicare.
România a făcut unele progrese în domeniu, dar provocările rămân și se regăsesc, în principal, în slaba capacitate de implementare şi administrare a proiectelor privind Sistemele și Centrele de Management Integrat al Deșeurilor, la care se adaugă lipsa colectării separate la generatorii de deșeuri. Obiectivele comunitare sunt greu de atins, deoarece România înregistrează cantități enorme de deșeuri ce rămân negestionate conform cerințelor comunitare. În context, se recunoaște că în România, referitor la deșeuri și salubrizare, se manifestă vulnerabilități cu grad ridicat de deranjament strategic, operațional, economic și social. „Planul Național de Gestionare a Deșeurilor” (PNGD) (în data de 5 ianuarie 2018 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 bis, aprobat prin HG nr. 942/20.12.2017) este asumat ca un document național, recunoscând că gestionarea deşeurilor este una dintre problemele critice cu care se confruntă România în prezent.
Însă PNGD este un document de etapă independentă, dar nepurtător de decizii. Astfel, Planul rezumă viziunea pe termen lung, definește principii și obiective, sarcina principală fiind asigurarea consistenței de planificare pentru decizie. România, odată cu asumarea PNGD, în rândul autorităților și decidenților s-a instalat starea de automulțumire, de liniște păguboasă și periculoasă prin inactivitate, non-acțiune, încetineala deciziilor, lipsa de fermitate și non-decizie investițională în domeniu.
Legea nu precizează cine gestionează cheltuielile
În România lipsesc măsuri pentru închiderea buclei economiei circulare naționale, vizând toate etapele ciclului de viaţă al unui produs: de la producţie şi consum, până la gestionarea deșeurilor și la piaţa materiilor prime secundare. „Ar trebui să fie și bine gestionate investițiile. O eroare este legată de mașinile de colectare. Nu s-a precizat în lege cine gestionează aceste cheltuieli. Probabil ar trebui să găsim noi surse de finanțare pentru a cumpăra noi utilaje și tehnologii pentru obținerea energiei din prelucrarea deșeurilor. Am tot pierdut surse de finanțare, iar noi ne lovim zi de zi de aceste probleme. Am fi foarte bucuroși dacă am avea un ministru care să gestioneze programele de investiții pentru această industrie. Noi, operatorii de salubrizare, putem veni cu idei, pentru acest domeniu, pentru că avem experiență. Sunt deja în România instalații uzate moral care nu mai pot fi utilizate, poate ar fi nevoie de modificări și în plan legislativ. De exemplu, legea spune că „poluatorul plătește”, dar nu putem defini poluatorul, pentru că nu poate fi cel care produce deșeuri în gospodărie. Avem nevoie de o coordonare din partea Ministerului Mediului inclusiv pentru a ști de ce utilaje ar fi nevoie. Sunt instalații care costă foarte mult. Ar trebui să trecem pe mașini electrice, care costă dublu față de cele actuale, ceea ce ar însemna noi costuri pentru consumator. Lucrurile ar fi trebuit să se miște încă de acum 15 ani. Sigur că este bine și acum, chiar dacă s-au pierdut uriașe oportunități. Noi am făcut tot ce am putut, am investit enorm, dar e nevoie de soluții pentru a obține energie termică și electrică”, a mai explicat dr. Ciuclea.
Pe de altă parte, Ministerul Mediului caută soluții pentru a suplini deficitul de forță de muncă din acest domeniu și analizează posibilitatea de preluare a deșeurilor și dotarea Unităților Administrativ-teritoriale (UAT) cu utilaje electrice, care nu emit zgomot. Camioane electrice pentru ridicarea deșeurilor există deja și se vor achiziționa în continuare. Până acum au fost probleme legate de lipsa proiectelor și a programelor pentru reducerea gazelor cu proiect de seră, iar acum acestea există, dar a intervenit o nouă problemă a lipsei de personal.
Deși Capitala a pierdut „startul” și finanțarea din fonduri UE, în acest moment e nevoie de cooperare între toți factorii implicați în reciclarea deșeurilor, pentru a găsi noi soluții de transformare a gunoiului în materie primă pentru producerea de energie. „Bucureștiul ar fi trebuit să devină un exemplu pentru toată lumea, dar facem doar depozitare. Lipsesc sistemele de tratare mecano-biologică, lipsesc sistemele de tratare. Suntem extrem de afectați. Norocul nostru este că există în București un investitor privat deținător de depozite, Eco Sud, care în această situație a fost obligat să primească toate deșeurile din Capitală, primind derogarea de a face tratare, pentru că legea este foarte clară, specificând că nu se poate duce nimic la depozitare decât în urma tratării. Sperăm că se vor îndrepta lucrurile”, a mai explicat dr. Ciuclea.
Nevoia de centralizare a acțiunilor
Ar mai fi nevoie și de o centralizare a planurilor de investiții și de acțiune, mai spune managerul SC SUPERCOM SA, pentru a nu se ajunge la haos și la concurență neloială în acest domeniu. „Cea mai importantă sumă pe care au avut-o Capitala și Consiliul Județean Ilfov pentru a transforma deșeurile în energie a fost în anii 2015-2016, 375 de milioane de euro, bani pierduți, deși existau planurile, dar din cauza unor discuții de natură administrativă, banii nu s-au accesat. Domnul ministru Boloș (ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene – n.r.) vorbea despre banii care ar trebui să fie îndrumați către autoritățile publice locale, însă avem nevoie de o coordonare, pentru că sunt UAT-uri care și-au creat ateliere pentru colectare și reciclare care creează concurența neloială”, a mai specificat.
Soluționarea decalajelor și disfuncțiilor investiționale
Managerul SC SUPERCOM SA a mai atras atenția, în repetate rânduri, asupra faptului că în România nu se acționează în nici un fel pentru soluționarea decalajelor și disfuncțiilor investiționale în Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor - SMID-uri/ Centrele de Management Integrat al Deșeurilor - CMID-uri, la nivel de fiecare județ și în profil regional. O altă problemă este că nu se întrevede susținerea investițională a infrastructurilor de obținere a energiei din deșeuri.
Cu toate că a fost asumat ca document programatic, în PNGD persistă unele contradicții între diferitele obiective parțiale, iar măsurile nu se completează întotdeauna reciproc. De asemenea, în PNGD, la capitolul „Legislația națională privind deșeurile”, nu se regăsesc acte normative naționale referitoare la Economia Circulară, cu toate că se fac referiri la Pachetul economiei circulare adoptat încă din decembrie 2015 de Comisia Europeană.
Dr. Ciuclea mai atrage atenția asupra faptului că în PNGD nu se precizează distinct, cu termene previzibile, adoptarea reglementărilor referitoare la intrarea semnificativă a României în Economia Circulară a Europei. În continuare, în domeniul deșeurilor se mențin prevederi legislative absolut birocratice, de blocaj acțional etc, iar situația legislativă ar trebui rezolvată cât mai curând. PNGD s-a construit pe actuala legislație inconsistentă, inadecvată în numeroase aspecte, fiind ignorate principalele propuneri de revizuire a cadrului legislativ.
Agenda strategică și operațională a României
Aspectele de interes pentru România vizează în continuare Strategia Națională privind atingerea obiectivelor de reciclare și valorificare a deșeurilor municipale. Este nevoie de actualizarea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD) și a legislației din acest domeniu. Dr. Ilie Ciuclea a atras atenția, în nenumărate rânduri, că este nevoie de operaționalizarea Sistemelor și Centrelor de Management Integrat al Deșeurilor, de formularea unor soluții tehnice pentru managementul integrat al deșeurilor, de implementarea proiectelor de management integrat al deșeurilor fazate și de stabilirea de tehnologii de tratare mecanico-biologică a deșeurilor municipale. De asemenea, avem nevoie de introducerea ecotehnologiilor pentru materii prime în infrastructuri energetice urbane și de o etapă consistentă de industrializare a economiei deșeurilor.
UE, la începutul anilor 2000, a extins practica și obligația de evaluare a impactului de mediu înaintea unor investiții și la nivelul fazelor anterioare ale proiectelor de investiții (politici sectoriale, proiecte și programe). Acest aspect este reglementat de Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului. Dezinteresul și formalismul prezentării reale a impacturilor de mediu în numeroase areale (județe) și sectoare (industrie, transporturi, construcții, comerț etc.) din România sunt condamnabile din punct de vedere al responsabilității sociale, favorizând lipsa de decizii ferme pentru dezvoltare durabilă.
Evaluarea impactului de mediu, înaintea unor investiții
În majoritatea Statelor membre UE s-a impus și funcționează colectarea separată la sursa de generare a deșeurilor municipale (menajere) și similare de către populație și agenții economici, instituții, alți generatori de deșeuri. În România „firul roșu” îl reprezintă (ne)respectarea de către toți cetățenii și generatorii non-casnici a regulilor stabilite / monitorizate riguros și nevoia de sancționare drastică de către Autoritățile Publice Locale în caz de nerespectare a colectării separate. Totuși, România și-a asumat Economia Circulară. Aceasta poate reinventa Economia românească. În România trebuie crescută „Productivitatea resursei”.
În țara noastră mai există și o problemă a lipsei de eficiență, pentru că o mare parte a deșeurilor se pierde, în lipsa posibilitățiii de colectare selectivă corectă, iar astfel se pierd sume foarte mari de bani care ar putea fi investiți în tehnologizare. Românii încă nu conștientizează, nici măcar la nivel de factor de decizie local, importanța economiei circulare și costurile care ar putea fi reduse. La nivel de UE 27 se plătesc 2 euro pentru 1 kg de deșeuri care se reciclează, iar în România, costul este de numai 0,40 euro pentru 1 kg. „Productivitatea resurselor” (eficiența economiei în a utiliza resurse materiale pentru a produce bogăție) a fost cea mai scăzută din UE în 2020. Rezultă că economia este, în medie, cu 40 % mai puțin eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor decât la nivelul UE.
Este asumată ideea „zero deșeuri la groapă”, iar reciclarea să fie implementată, respectiv durata reciclabilului să fie mai mare. România poate să intre în clubul fruntaș al UE privind bune practici și încadrarea în indicatorii de eficiență și țintele specifice managementului deșeurilor. Trebuie doar un bun plan, o bună implementare a lui și investiții.
Dr. Ilie Ionel Ciuclea, Președinte, General Manager SC SUPERCOM SA București