Investitorii vor prefera siguranţa randamentelor mici în locul plasamentelor cu risc ridicat

Peste 100 de milioane de euro sunt banii aduşi de români în cursul anului 2016 în fondurile deschise de investiţii exis­tente pe piaţa locală. Nu obţinerea unor randamente spec­taculoase pare a fi însă principalul obiectiv, ci realizarea unor câştiguri mai mari decât cele ce pot fi aduse de clasice­le depozite bancare, dar în condiţii de risc minim. Cum 2017 se anunţă a fi un an agitat, probabil că tendinţa de a caută „refugii” pentru banii economisiţi va continua. Pentru un investitor mai curajos, dispus să-şi asume şi eventuale pierderi, 2017 poate fi un an câștigător.

Şi anul viitor se anunţă a fi un an cu aproape la fel de multe necunoscute ca 2016. Ba chiar cu mai multe dacă ne gândim că Banca Centrală a SUA (Federal Reserve) a început deja ciclul de majorare a dobânzii-cheie, fapt care complică situaţia econo­miilor din restul lumii, inclusiv Europa. Prin urmare, pe plan extern vom avea începutul mandatului noului preşedinte al Statelor Unite şi o continuare a tensionării discuţiilor în ceea ce priveşte modul de finalizare a Brexit-ului. În plus, la nivel european vor continua, probabil, tendinţele centri­fuge şi naţionaliste, prin ascensiunea partidelor de extremă dreapta. În paralel, pe plan intern, se anunţă un an tulbure din punct de vedere politic şi este esti­mată o încetinire a ritmului de creştere a economiei, acestora adăugându-li-se riscurile în creştere de majorare a deficitelor, fapt de natură a tulbura pieţele financiare. Într-un astfel de context, foarte probabil că investitorii vor prefera formulele de investiţii care au capaci­tatea de a le proteja / conserva capitalul şi vor evita asumarea riscurilor, chiar renunţând la potenţiale randamente semnifi­cativ mai bune.

Profituri şi riscuri în acţiuni

Pentru curajoşi însă, anul 2017 poate fi un an bun. Nu neapărat pentru că acolo unde sunt riscuri sunt şi posibile randa­mente, ci mai ales pentru că piaţa locală de capital pare a fi poziţi­onată mai bine decât în ultimii doi ani pentru intrarea într-un ciclu crescător. Astfel, în primul rând din punctul de vedere al analizei fundamentale, se poate observa că, deşi companiile listate au avut, în ansamblu, rezultate financiare mai bune decât anul trecut, indicii bursieri reprezen­tativi au ezitat să le încorporeze. „Performanţele economiei româ­neşti, adică o creştere a PIB-ului de peste 5%, de asemenea nu a fost încă încorporată în evoluţia indicilor bursieri. Aceştia sunt însă poziționaţi, din punctul de vedere al analizei tehnice, într-un foarte probabil început de trend ascendent”, potrivit lui Laurenţiu Roţoiu, directorul general adjunct SAI Star Asset Management.

An cu potenţial pentru curajoşi

Posibilele recompense pentru cei care vor avea curajul să mizeze pe intrarea pieţei locale de capital într-un ciclu de creş­tere nu sunt deloc de neglijat, fie că intrarea s-ar face direct, fie că s-ar face prin intermediul fondurilor de investiţii speci­alizate pe acţiuni. Acestea au adus, de altfel, randamente bune chiar şi în 2016, în ciuda faptului că piaţa locală nu a avut o evoluţie tocmai bună. Astfel, potrivit statisticilor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România (AAF), la finele lunii noiem­brie faţă de închiderea anului 2015, fondurile de acţiuni au înregistrat creşteri ale VUAN (Valoarea Unitară Activ Net – valoarea unui titlu) de 5% până la 25% (sau chiar 34% cât a fost creşterea înregistrată de fondul „Raiffeisen Russland - Aktien” axat pe investiţii pe bursa din Rusia). Prin urmare, anul 2017 poate fi anul norocos pentru investitorii care au curajul să-şi asume riscuri. Potenţialul de câștig este însă proporţional cu cel de pierpoate fi anul norocos pentru dere, diferenţa fiind făcută de inspiraţia inves­titorului şi de profesionalismul consultantului sau al adminis­tratorului de fond ales. ­

Randamente mai sigure

Datele publicate de AAF arată ca pe parcursul anului 2016 în conturile fondurilor deschise de investiţii dispo­nibile pe plan local au intrat circa 585,8 milioane lei, mai mult decât echivalentul a 100 de milioane de euro. Privite mai în detaliu, statisticile AAF ne arată însă că intrările de bani s-au făcut în fondurile din categoria „alte fonduri” , adică acea categorie de fonduri mutuale care nu au stabilite nişte reguli şi limite foarte rigide în ceea ce priveşte gradul şi tipul de instru­mente pe care se pot expune şi astfel nu pot fi încadrate într-o categorie anume.

Spre exemplu, activul net al fondului BT Euro Obli­gaţiuni a crescut cu 286 de milioane de lei, de la 478 mili­oane în decembrie 2015 la 765 milioane în noiembrie 2016, BT Obligaţiuni, de la 1,4 mili­arde la 1,9 miliarde în acelaşi interval de timp, iar Raiffeisen Dolar Plus (USD) de la 407 la 461 milioane de lei.

Aceste evoluţii au avut loc într-un context dominat de scăderea continuă a dobânzilor la depozite pe plan intern şi de incertitudinile născute de o serie de evenimente, precum Brexit-ul sau problemele sectorului bancar italian.

"Interesant este însă faptul că în interiorul acestei categorii cele mai mari creşteri de active le-au înregistrat fondurile orientate spre investiţii în instrumente financiare cu venit fix (obligaţiuni, titluri de stat, depozite etc.) - adică acele fonduri cu profil relativ redus de risc." - Laurenţiu Roşoiu, directorul general adjunct SAI Star Asset Management