Jurnalul.ro Ştiri Politică Iohannis îl copiază pe Băsescu

Iohannis îl copiază pe Băsescu

de Ion Alexandru    |   

Asemenea predecesorului său de la Cotroceni, Klaus Iohannis încearcă să maximizeze artificial rezultatele alegerilor, prin organizarea, în aceeași zi cu scrutinul electoral, a unui referendum național consultativ. Ca și Băsescu, actualul președinte și-a făcut o țintă din Parlament, chemând populația la vot în vederea limitării prerogativelor forului legislativ și ale forului legislativ delegat (Guvernul), utilizând referendumul ca pe o măciucă politică. Klaus Iohannis ignoră, însă, în 2019, o Decizie a Curții Constituționale din anul 2009, când instanța de contencios constituțional a opinat că alegerile nu trebie organizate în aceeași zi cu un referendum, pentru a nu fi viciate rezultatele.

 

Cu prilejul alegerilor prezidențiale din anul 2009, Traian Băsescu a folosit artificiul referendumului național, pentru a obține un scor cât mai ridicat pentru sine la acel scrutin, punând populația să răspundă la două întrebări care atacau direct rolul constituțional al Parlamentului. Întrebările se refereau la reducerea de la două la o singură cameră a Legislativului, pe de o parte, și, pe de altă parte, la reducerea numărului total al parlamentarilor la 300. Referendumul s-a organizat în data de 22 noiembrie 2009, odată cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Atunci, două organizații ale societății civile – Asociația Pro Democrația și Agenția de Monotorizare a Presei - au sesizat Curtea Constituțională asupra nerespectării procedurii referitoare la organizarea și desfășurarea referendumului națio nal consultativ din data de 22 noiembrie 2009, inițiat de Traian Băsescu, prin Decretul 1507, din data de 22 octombrie 2009.

Contestatarii au solicitat anularea acestui decret și invalidarea rezultatelor. Curtea Constutuțională a respins, atunci, contestația, însă, la finalul motivării deciziei, a atras atenția asupra imoralității unei astfel de acțiuni electorale a președintelui. „Curtea observă că, deși stabilirea datei desfășurării unui referendum național consultativ cu privire la probleme de interes național se include în prerogativa exclusivă a președintelui României, stabilită de articolul 90 din Constituție, totuși, pentru a se evita orice suspiciuni cu privire la rezultatul alegerilor, respectiv ale referendumului, este indicat ca cele două operațiuni electorale să nu fie organizate în aceeași zi, chiar dacă argumentele practice, de ordin financiar, ar justifica organizarea acestora simultan”, se arată în Hotărârea Curții Constituționale nr. 33, din data de 26 noiembrie 2009.

 

Rețetă la indigo, în 2019

Zece ani mai târziu, în 2019, rețeta lu Băsescu este scoasă de la naftalină de Klaus Iohannis, care organizează un referendum național consultativ, pe teme de „justiție”, odată cu alegerile europarlamentare din 26 mai.

Prima întrebare cu ajutorul căreia Klaus Iohannis intenţionează să scoată votanţii PNL din case la alegerile europarlamentare este „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei și graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”. Iar cea de-a doua, mult prea complicată pentru o întrebare la care se răspunde cu „DA” sau cu „NU”, sună în felul următor: „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.

Ambele întrebări încalcă flagrant prevederile constituţionale. Însă, dincolo de caracterul profund neconstituţional al temelor supuse consultării populaţiei în data de 26 mai, există și un caracter al inutilităţii totale a acestui demers.

Președintele a convocat referendum, în temeiul articolului 90 din Constituţie, ceea ce înseamnă că este un referendum consultativ, care nu poate obliga Parlamentul să opereze modificări, în sensul votului exprimat, în cazul în care ar fi validat. Pentru a putea opera aceste modificări, trebuie revizuită însăși Constituţia. Iar, pentru revizuirea Constituţiei, este necesar ca Parlamentul, Guvernul sau un anumit număr de cetăţeni să strângă semnături în sensul acestui demers. Este foarte posibil ca, dacă acest referendum va trece, președintele să-și pregătească și campania electorală pentru alegerile prezidenţiale de la finalul acestui an, prin forţarea unui alt referendum, de această dată constituţional, pentru revizuirea Legii Fundamentale.

 

Pentru a se evita orice suspiciuni cu privire la rezultatul alegerilor, respectiv ale referendumului, este indicat ca cele două operațiuni electorale să nu fie organizate în aceeași zi.

Hotărârea CCR nr. 33, din 26.11.2009

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri