Trimis la rejudecare, prin decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, și după mai multe amânări, instanţa de fond a respins, ieri, toate excepţiile şi cererile ridicate de avocaţii lui Ion Iliescu, fiind constatată legalitatea rechizitoriului întocmit de Parchet. Hotărârea Curții de Apel București nu este definitivă și poate fi contestată.
Curtea de Apel Bucureşti a dispus, ieri începerea judecăţii în Dosarul Revoluţiei, în ceea ce-i priveşte pe Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus, care sunt trimiși în fața instanței pentru săvârșirea infracţiunilor contra umanităţii.
Judecătorii au respins, astfel, toate cererile şi excepţiile invocate de Ion Iliescu, de generalul în retragere Iosif Rus, de Asociaţia 21 Decembrie 1989, dar și de apărătorii părților civile și vătămate, ca neîntemeiate. Mai departe, Curtea de Apel București a constatat „legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr.11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, privind pe inculpaţii: - Iliescu Ion, fost preşedinte al României, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, Voiculescu Voican Gelu, fost viceprim-ministru al Guvernului României, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, gl. (rtr.) Rus Iosif, fost comandant al Aviaţiei Militare, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii”. Totodată, instanța a constatat și „legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. Dispune începerea judecăţii în cauza privind pe inculpaţii Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu şi gl. (rtr.) Rus Iosif”.
Decizia Curții de Apel București nu este definitivă și poate fi contestată în termen de trei zile de la comunicare.
ÎCCJ a retrimis, anul trecut, cauza spre rejudecare
Reamintim că „Dosarul Revoluției” a fost trimis de către judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, în data de 24 februarie 2023, înapoi la Curtea de Apel București, pentru rejudecare. Atunci, magistrații instanței supreme au arătat că „„s-a constatat că în perioada 22 decembrie 1989, orele 16.00 - 30 decembrie 1989, unul dintre inculpaţi (aici este vorba despre fostul președinte al României, Ion Iliescu – n.red) nu a deţinut funcţia de şef al Guvernului României, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi, ulterior, de preşedinte al aceluiaşi organism, iar un alt inculpat (este indicat Gelu Voican Voiculescu), în perioada 22 decembrie 1989, orele 16.00 - 27 decembrie 1989, nu a deţinut funcţiile de membru al Guvernului României, respectiv de viceprim-ministru, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, organ central de putere distinct de instituţia Guvernului României”.
Astfel, se mai arată în decizia instanței supreme, „faţă de funcţiile deţinute de inculpaţi în perioadele menţionate, în raport cu dispoziţiile Codului de procedură penală care reglementează competenţa după calitatea persoanei, a fost stabilită în favoarea Curţii de Apel Bucureşti”.
Ultimele documente, declasificate în 22 decembrie 2022
De precizat mai este și faptul că Serviciul Român de Informaţii a publicat, chiar la data de 22 decembrie 2022, toate documentele, până la acel moment secretizate, despre Revoluţia din 1989. Este vorba despre 13 volume de documente cu date necunoscute până la acel moment.
Potrivit Antena 3, care a studiat aceste documente, Ion Iliescu ar fi plănuit momentul cu mult timp înainte. „S-a dorit ca Republica Socialistă România să rămână sub influența URSS, dar cu alt președinte. Aşa-numitul grup Iliescu a fost format cu mult timp înainte de Revoluţie cu scopul de a prelua puterea”, arată sursa citată. „A avut drept scop înlăturarea fostului preşedinte Ceauşescu Nicolae, dar menţinerea României în sfera de influenţă a URSS. Această grupare a fost formată atât din civili, cât şi din militari, cu toţii marginalizaţi într-un fel sau altul prin deciziile fostului preşedinte”, se mai arată într-un pasaj din documentele desecretizate de SRI.
Fostul președinte al României, acuzat de crime împotriva umanității
Secția Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție îl acuză, în acest dosar, pe fostul președinte al României, Ion Iliescu, de faptul că, „în calitate de şef de stat şi de guvern, preşedinte al CFSN şi al Consiliului Militar Superior, cu intenţie, urmărind obținerea legitimității populare, menținerea și consolidarea puterii politice deținute începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN”. De asemenea, procurorii arată, în rechizitoriu, că aceste fapte au avut drept consecințe „generarea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat și astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989, au survenit 857 decese, 2.382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari”.