De la venirea la putere a clericului radical Ebrahim Raisi, ales președinte în luna iunie, negocierile pentru reactivarea acordului nuclear internațional cu Iranul au fost blocate. În perioada scursă de atunci, Teheranul a lăsat senzația că trage de timp și nu mai are niciun interes să reia prea curând demersurile diplomatice, dând de înțeles că noua conducere iraniană, antioccidentală, se va întoarce la masa tratativelor cu o serie de condiții dure pentru americani și europeni. Între timp, israelienii și-au pierdut răbdarea și amenință cu o intervenție militară contra Iranului.
Emisarii Uniunii Europene s-au întors din Iran cu mâinile goale, zilele trecute, nereușind să obțină un angajament ferm din partea noii administrații de la Teheran în privința reluării negocierilor pentru reactivarea Tratatului nuclear internațional cu Iranul, încheiat în 2015 de China, Franţa, Rusia, Marea Britanie, SUA și Germania, prin care iranienii se angajau să-și limiteze activităţile atomice, timp de un deceniu, în schimbul relaxării sancţiunilor internaţionale. Cu toate acestea, iranienii au promis că se vor întâlni săptămânile viitoare, la Bruxelles, cu oficialii europeni pentru a discuta modalitățile de reluare a tratativelor de la Viena, fără a oferi însă nicio dată exactă.
Un tratat tras pe linie moartă
În 2018, la presiunea Israelului, fostul președinte american Donald Trump a retras SUA în mod unilateral din acest acord, semnat de predecesorul său, Barack Obama, caracterizându-l drept cel mai dezastruos tratat încheiat vreodată de țara sa, deoarece nu a abordat nici problema programului iranian de rachete balistice și nici pe cea a sprijinului acordat de regimul de la Teheran grupărilor teroriste din Orientul Mijlociu. Din acel moment, acordul și-a pierdut din însemnătate, iar Iranul a început să încalce treptat clauzele sale. În ianuarie 2021, odată cu instalarea la puterea a noii administrații americane, președintele Joe Biden a încercat să reactiveze tratatul nuclear, prin reangajarea SUA în această înțelegere internațională. Sub medierea UE, au fost inițiate negocierile de la Viena, în vederea readerării SUA și, implicit, a deblocării impasului diplomatic provocat de retragerea unilaterală a americanilor din acord.
Cu tunurile pe Teheran
În ultimele luni, Teheranul a accelerat programul nuclear, îmbogățindu-și uraniul la un nivel superior. Potrivit experților internaționali, Iranul ar putea construi o bombă nucleară în doar câteva luni. În aceste condiții, SUA, Israelul și UE și-au coordonat în ultima perioadă presiunile la adresa Teheranului, avertizând că timpul pentru reactivarea tratatului care limitează activitatea nucleară iraniană a devenit extrem de scurt.
Ca de obicei, liderii israelieni au făcut declarații tranșante. „Fiecare zi care trece, fiecare amânare a negocierilor aduc Iranul mai aproape de bomba nucleară. Dacă un regim terorist este pe punctul să obțină arma nucleară, noi trebuie să acționăm. Trebuie să fim extrem de clari că lumea civilizată nu va permite acest lucru!”, a afirmat, fără echivoc, șeful diplomației israeliene, Yair Lapid. O eventuală intervenție militară a statului evreu contra Iranului a fost sugerată, de altfel, și de premierul Naftali Bennett. El a dat de înțeles că țara sa nu mai are răbdare cu Teheranul, care trage de timp pentru a-și dezvolta programul nuclear. „Lumea așteaptă, iranienii amână, iar centrifugele nucleare se învârt!”, a remarcat Bennett. Amenințarea israeliană pare cât se poate de reală. Potrivit unui sondaj al „Institutului pentru Democrație din Israel”, 51% dintre israelienii evrei consideră că țara lor ar fi trebuit să atace Iranul cu ani în urmă, încă din timpul stadiilor inițiale ale progamului său nuclear, fără să mai aștepte negocierea unei înțelegeri. Susținerea populară față de o intervenție în forță este întărită și de afirmațiile generalului Aviv Kochavi, șeful armatei israeliene, care a anunțat recent că planurile pentru o acțiune militară contra Iranului au fost „accelerate semnificativ”. La rândul ei, prin vocea cancelarului Angela Merkel, aflat săptămâna trecută într-o vizită la Ierusalim, Germania susține că impasul negocierilor nucleare se apropie de momentul „decisiv”.
În schimb, SUA se dovedesc mult mai circumspecte în privința izbucnirii unui eventual conflict armat. „Suntem pregătiți și pentru alte opțiuni, dacă Iranul nu-și schimbă atitudinea, însă continuăm să credem că diplomația este cea mai eficientă cale”, a declarat secretarul de stat american, Antony Blinken. Într-adevăr, ultimul lucru de care are nevoie acum președintele Joe Biden este un conflict între Israel și Iran, într-un moment când Casa Albă se retrage din Orientul Mijlociu pentru a se focaliza asupra Chinei.
Sfidarea iraniană
Pericolul războiului este însă evident. Din iunie, de la alegerea sa în funcția de președinte al țării, Ebrahim Raisi a înghețat negocierile de la Viena, promițând de câteva ori reluarea „în curând” a acestora. Mai mult, șeful echipei iraniene de negociatori a fost numit chiar unul dintre adversarii Tratatului nuclear. Raisi pare că nu consideră prioritară relaxarea sancțiunilor internaționale prin reactivarea acordului și încearcă redresarea economică a țării prin dezvoltarea legăturilor comerciale cu Rusia, China și chiar cu unele state arabe. Noua orientare a Teheranului „spre Est” , care ar putea neutraliza o parte din impactul sancțiunilor americane, va readuce probabil Iranul la masa negocierilor cu SUA, într-un târziu, de pe poziții de forță. Și, pe fondul ostilității israeliene, a duplicității americane și a ezitării europene, este posibil ca Raisi să-și fi făcut corect calculele.
„Dacă un regim terorist este pe punctul să obțină arma nucleară, noi trebuie să acționăm!”
Yair Lapid, ministrul israelian de Externe