Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Isărescu: Legea dării în plată nu cred că ar strica; reacţia băncilor este normală, nu o răzbunare

Isărescu: Legea dării în plată nu cred că ar strica; reacţia băncilor este normală, nu o răzbunare

Legea dării în plată, dacă va fi aprobată în concordanţă cu expunerea de motive, adică să se refere la cei care au probleme reale, nu ar strica, însă aceeaşi lege nu spune nimic despre garanţia pe care statul o acordă prin programul 'Prima casă', a declarat, vineri, într-un briefing de presă, Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR).

'Noi discutăm cu băncile în calitate de supraveghetor, dar nu am cunoştinţă de nicio înţelegere între bănci. Credem că ce au anunţat unele bănci, în condiţiile în care legea va fi aprobată în forma actuală, mi se pare o reacţie actuală la o propunere legislativă majoră. Legea dării în plată, dacă va fi aprobată în concordanţă cu expunerea de motive, adică să se refere la cei care au probleme reale, şi nu la alte imobile sau terenuri, cred că nu ar strica. Pe de altă parte, dacă mă întrebaţi pe mine, este foarte bine ce am văzut în ultimele zile, în sensul că se vine cu informaţii corecte. Numai în Spania se găseşte o astfel de lege. România, însă, nu are o totdeauna tradiţie legislativă şi bancară să venim cu inovaţii. Această lege, aşa cum este în prezent, nu spune nimic despre garanţia pe care statul o dă prin programul Prima casă. Trebuie să ieşim din starea obsesivă că băncile se răzbună', a spus Isărescu.

Potrivit oficialului BNR, Legea dării în plată nu face neapărat dreptate între debitori şi bancă, iar instituţiile bancare îşi asumă riscuri enorme atunci când acordă credite din banii deponenţilor.

'Reacţia băncilor la Legea dării în plată este o reacţie prudenţială şi normală şi nu trebuie interpretată ca un fel de răzbunare, aşa cum am văzut că se discută prin presă. Odată pentru totdeauna trebuie să înţelegem cum funcţionează o bancă. Ea dă credite din banii pe care îi atrage de la deponenţi, iar la deponenţi nu există negocieri. Dacă dumneavoastră vă duceţi la bancă să cereţi să vă retrageţi banii la ora 3,00 şi banca întârzie cu explicaţii că are dificultăţi, atunci nu e bine. Băncile îşi asumă riscuri şi trebuie să aibă grijă de banii deponenţilor, bani pe care îi ia şi îi dă credit. Riscul de neplată, care oricum există, ar urma să fie legiferat. Banca reacţionează dacă apar asemenea riscuri şi se gândeşte în ce condiţii poate gestiona un asemenea risc. Un alt risc pe care şi-l asumă este riscul de dezechilibru între ce are pe pasiv şi ce dă mai departe, mai ales la credite ipotecare. A spune că această lege vrea să facă dreptate între debitori şi bancă nu e adevărat. E un risc enorm din partea băncii să iei un credit pe 2-3 luni şi pe de altă parte să plaseze banii pe o perioadă foarte lungă, de 30 de ani. Este o reacţie absolut normală la o propunere legală care schimbă cadrul de acordare a creditului în România. Mulţi consideră că aceasta ar fi o derogare la noul Cod Civil', a explicat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a subliniat, totodată, că poziţia Comisiei Europene pe marginea acestei legi este un punct de vedere de care trebuie să se ţină seama.

'Văd poziţia Comisiei Europene ca o poziţie a Comisiei Europene de care trebuie să ţinem seama. Mai văd această poziţie ca o chestiune serioasă, sub nicio formă nu trebuie să promovăm idei de tipul că această Comisie Europeană a fost influenţată de X sau de Y din ţară. Are o grămadă de experţi care monitorizează situaţia. Mai văd această luare de poziţie în contextul în care într-o formă sau alta s-a exprimat pe această temă Banca Europeană Centrală, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Dezvoltare şi Reconstrucţie, dar şi preşedintele ţării. Aceasta însă nu trebuie, sub nicio formă, ca o consideraţie internaţională, ci pe puncte de vedere care coincid şi care trebuie luate în serios. Banca Naţională păstrează acelaşi limbaj, nu ne-am schimbat poziţia în niciun fel', a menţionat oficialul.

Potrivit previziunilor economice date publicităţii de Comisia Europeană, în data de 4 februarie, principalul motor al creşterii economice pentru România, în 2016 şi 2917, va rămâne cererea internă, în timp ce contribuţia netă a exporturilor va rămâne negativă.

"Un risc major la adresa prognozei macroeconomice reprezintă o posibilă implementare a legii dării în plată aşa cum a fost aprobată iniţial de Parlament. Aplicarea retroactivă a legii ar putea avea un impact negativ asupra creşterii creditului, încrederii consumatorilor şi investitorilor precum şi asupra cereri interne", se arată în raportul CE.

La începutul săptămânii, deputatul PNL Daniel Zamfir, unul dintre iniţiatorii legii privind darea în plată, susţinea că există o formă clară de presiune a băncilor referitor la acest act normativ.

"Există o formă clară de presiune, pentru că ei transmit practic că nu vor în continuare să îşi asume riscul creditării. (...) Îi anunţ că la principiul de împărţire a riscului nu vom renunţa cu toate presiunile şi ameninţările pe care le vor face băncile", a declarat, marţi, la Senat, deputatul Daniel Zamfir.

Acesta speră ca respectiva cerere de re-examinare adresată Parlamentului de către preşedintele Klaus Iohannis pentru acest act normativ să fie adoptată de Senat până la sfârşitul lunii februarie.

Deputatul PNL a precizat că printre amendamentele pe care le-a formulat la acest act normativ aflat la reexaminare în Parlament se numără cel prin care sintagma 'persoană fizică' este înlocuită cu aceea de 'consumator'.

"Sintagma 'persoană fizică' este înlocuită cu cea de 'consumator' tocmai pentru a-i exclude de la aplicarea legii pe profesionişti. Profesioniştii sunt, conform Codului civil, persoanele fizice care iau credite pentru dezvoltarea de afaceri. Deci, ca să fie fără echivoc, samsarii imobiliari, dezvoltatorii imobiliari care au luat credite pentru afaceri nu beneficiază de această lege. Darea în plată se aplică tuturor creditelor, inclusiv creditelor de nevoi personale cu ipotecă. Pentru tot ce s-a constituit ipotecă face obiectul dării în plată", a explicat Zamfir.

Cererea de re-examinare a preşedintelui a fost amânată, marţi, de Comisia juridică şi de Comisia de buget-finanţe, aceasta urmând să fie inclusă pe ordinea de zi a comisiilor, din nou, săptămâna viitoare. AGERPRES

Subiecte în articol: mugur isarescu
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri