În plină campanie electorală, fostul ministru USR Claudiu Năsui a scos de la sertar acest subiect controversat pe care să-l „bage la înaintare” în declarațiile politice „pe sticlă”. Acesta a povestit, recent, pentru un site de știri, că s-a luptat cu sinecurile PSD și a reușit să le elimine - fiind vorba despre birourile externe de turism. Apoi, PSD ar fi încercat să le reînființeze și chiar să creeze 40 de posturi externe, dar fără succes.
Istoria reală a acestor birouri externe de turism este cu totul alta și începe în 2017, nu în 2021, când Claudiu Năsui era ministrul Economiei. Scandalul posturilor din străinătate a-nceput după ce Curtea de Conturi a constatat, în 2016, nereguli grave și i-a cerut ministrului Turismului de atunci - Mircea Titus Dobre - să le desființeze.
Birourile externe create pentru promovare au funcționat mulți ani în lipsa unor legi clare, iar anomaliile care au fost descoperite, după anul 2016, de Curtea de Conturi, au condus la decizia desființării lor, de către fostul ministru al Turismului, Mircea Titus Dobre, în anul 2017.
Fostul ministru al Turismului a desființat cele opt birouri externe, răspunzând astfel raportului Curții de Conturi care arăta că suma de peste 1 milion de euro pe an cheltuită de statul român pentru acestea reprezintă o „cheltuială ilegală, nejustificată” prin numărul de turiști străini care ajung în România.
Prima încercare de legiferare
Raportul Curții de Conturi mai arăta că structurile respective au funcționat încălcând inclusiv legislația internațională. Curtea de Conturi descoperise și circa 500.000 de euro lipsă din banii pentru birourile externe de turism, în 2016, însă reprezentanții pieței l-au atacat pe ministrul Mircea Dobre, acuzându-l pentru desființarea acestor birouri externe.
Tot atunci, fostul ministru a pus bazele unui cadru legislativ de care era nevoie pentru a putea controla situația promovării României în celelalte țări, prin trimiterea unor profesioniști cu statut diplomatic, astfel încât să poată fi controlați și trași la răspundere de către statul român.
Proiectul legislativ lansat de Mircea Dobre prevedea trimiterea unui număr limitat de atașați cu statut diplomatic în cele mai importante țări, pentru promovarea României ca destinație turistică. Legea a fost votată în Parlament, tot în anul 2017, dar amendamentele au crescut numărul atașaților de la 15 - cât propusese Ministerul Turismului - la 40. Deși legea era în vigoare și în 2020 au fost chiar bugetate posturile, niciodată nu au fost numiți atașații pentru turism.
Următorul ministru a cedat la presiunile pieței
În 2018, ministrul Turismului care i-a succedat lui Mircea Dobre - Bogdan Trif, tot de la PSD - a mai făcut o modificare legislativă, la presiunea unor patronate care cereau reînființarea acelor birouri externe.
Ar fi urmat să se înființeze mai multe decât erau inițial - 20 de birouri externe de turism - în loc de 8 -, pentru care România urma să plătească din bugetul statului 400.000 de euro pe lună, deci depășea cu mult suma inițială, de un milion de euro pe an, deși Curtea de Conturi raportase că nici aceea nu se putea justifica, prin rezultate.
Însă lobby-ul făcut pentru trimiterea anumitor persoane la acele posturi se poate vedea foarte clar și astăzi, pentru că au rămas publice absolut toate dovezile declarațiilor membrilor acelor asociații patronale care i-au susținut pe reprezentanții României pe care ministrul PSD îi lăsase fără birourile externe.
Toate intervențiile și declarațiile au fost de la început în spațiul public, la fel ca și acuzațiile primite de Dobre de la aceiași susținători ai birourilor externe, în ciuda Raportului Curții de Conturi.
Cu alte cuvinte, deși activitatea acestor birouri externe a fost considerată eficientă doar de către cei direct interesați de respectivele posturi foarte bine plătite și de partenerii lor de business din țară și din străinătate, România le redeschidea, dar mai adăuga pe listă alte 12 țări în care să se facă promovarea țării noastre ca destinație turistică. În plus, în loc de un singur reprezentant la fiecare birou, urma să fie trimiși câte doi, iar statul român ar fi plătit inclusiv cheltuielile de întreținere pentru familiile acestora, în care se includeau - conform Raportului Curții de Conturi din 2016 - intervențiile chirurgicale, școala copiilor și chiar concediile.
Pe 1 iulie 2021, Claudiu Năsui se lăuda, pe pagina sa de Facebook, că a mai câștigat o bătălie împotriva pesediștilor, eliminând 40 de „sinecuri” create pentru PSD. De fapt, „sinecurile” nici măcar nu existau. Era vorba despre o lege din 2017, care ar fi trebuit să creeze 40 de posturi de atașați în străinătate, pentru promovarea României ca destinație turistică, însă ei nu au fost numiți niciodată. Dacă s-ar fi dorit sinecuriști, ar fi avut timp cele șase guverne de până în 2021 să numească atașații.
Înlocuirea cu oamenii partidului, din Diaspora
Adversarii USR-PLUS acuzau, în 2021, că ministrul Năsui a găsit o soluție mult mai bună pentru sine: anula prin OUG legea votată în Parlament, apoi trecea la numiri directe, din diaspora. Sursele noastre din Ministerul Economiei ne-au informat că planul era mult mai complex, pentru că ar fi urmat crearea altor 80 de posturi, la Comerț Exterior, prin anularea celor existente atunci și reînființarea lor, pe baza aceleiași scheme, pentru a beneficia de numiri directe. Jurnalul a informat, în acel moment, în legătură cu schema de înlocuire a atașaților, de la Ministerul Economiei.
„În ședința de guvern de ieri, am desființat 40 de posturi din Ministerul Economiei cu salarii de mii de euro pe lună și pensie specială”, a scris ministrul Economiei pe pagina lui de Facebook. Doar că a uitat să menționeze încălcarea procedurilor, conform legislației în vigoare. „USR-PLUS, prin ministrul Claudiu Năsui, a adoptat, sfidând cadrul legal, ordonanța de urgență prin care desființează atașații din turism”, a explicat, atunci, fostul ministru al Turismului, Mircea Dobre, pentru Jurnalul. Acest act normativ a fost adoptat în ședința de guvern de pe 1 iulie, fără dezbatere publică - așa cum o cereau federațiile patronale și comisie de Dialog Social.
Nu puteau fi controlați de stat
Salariile de mii de euro și pensiile speciale ar fi fost motivarea Ordonanței care urma să desființeze atașații externi, în opinia ministrului Năsui, deși problema celor numiți pe funcții cu statut de personal contractual era că nu puteau fi controlabili de către instituțiile statului, nu salariile și eventualitatea unei pensii speciale.
Cei de la birourile externe de turism aveau un buget anual mult mai mare, fiind aceiași care au rămas fără posturi după acțiunea fostului ministru al Turismului Mircea Dobre, în 2017. Dar tot ei ar fi urmat să preia noile posturi, pentru promovarea României - deși tot Claudiu Năsui spune că în perioada în care erau atașați ai României la birourile externe de turism nu produceau nimic și primeau foarte mulți bani degeaba.
Claudiu Năsui a rămas, totuși, consecvent, în legătură cu declarațiile politice. Și în 2021, la fel ca acum, anunța că demersul său vizează desființarea sinecurilor. „Statul trebuie nu doar să nu mai înființeze sinecuri, ci și să le desființeze pe cele existente. Decât să plătească salarii de mii de euro și pensii speciale, statul mai bine lasă banii contribuabililor care îi muncesc reducând impozitele pe muncă #ZeroTaxe. E momentul să reformăm modul în care se promovează turismul”, scria ministrul Economiei de la acea vreme, în mesajul de pe Facebook.
Năsui a negat pregătirea zecilor de sinecuri
Sursele noastre din minister ne informaseră, însă, că în locul atașaților cu statut diplomatic ar fi urmat să fie numiți votanți USR-PLUS din Diaspora, astfel încât sinecurile nu ar fi fost eliminate, ci înființate, printr-o modificare legislativă în favoarea lor. Tot din Diaspora ar fi urmat să fie numiți de USR-PLUS și cei peste 80 de atașați de la Comerț Exterior, cu statut diplomatic.
Contactat de Jurnalul, după mesajul din iulie 2021, fostul ministru al Economiei Claudiu Năsui a negat faptul că USR-PLUS ar fi făcut aceste demersuri pentru a-și putea crea propriile sinecuri, dedicate oamenilor partidului, din Diaspora: „Nu se creează nicio sinecură nouă. Am desființat 40 de posturi cu salarii de mii de euro și pensie specială. Vom continua reforma ministerului, cu accent pe acest fel de sinecuri. Am avut constant presiuni și telefoane pentru a numi diverși acolo. Acesta să fie un semnal către toți căutătorii de sinecuri, fie că sunt din interiorul statului, fie că sunt din privat, abonați la contracte cu statul, că Ministerul Economiei nu mai dă sinecuri și le va desființa pe fiecare dintre ele”, a explicat atunci Claudiu Năsui, pentru Jurnalul.
Nici fostul ministru USR nu a reușit să reformeze acel minister, iar presiunile pentru birourile externe au continuat, fiind începute din mandatul lui Mircea Dobre - cel care le-a desființat. În ultimii ani nu s-au mai putut bugeta astfel de inițiative, după ce s-au luat măsuri de austeritate în toate instituțiile, iar astfel s-a închis, deocamdată, subiectul birourilor externe de turism, dar s-ar putea redeschide în viitorul guvern, începând de anul viitor.