Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
USR s-a grăbit să-i ceară premierului Marcel Ciolacu să dea drumul la exploatarea grafitului, cu trei zile înainte de închiderea „call-ului” de proiecte pe noua axă de finanțare oferită de Comisia Europeană – care este astăzi -, comunicatorii partidului necunoscând stadiul în care se aflau, la momentul respectiv, proiectele la care lucrau echipele de experți ale Salrom.
Primul proiect pentru deschiderea minei de grafit de la Baia de Fier a fost depus la scurt timp după ce a transmis comunicatul partidul din care face parte fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui.
„USR cere Guvernului Ciolacu să trimită, de urgență, Comisiei Europene planul pentru exploatarea grafitului de la Baia de Fier, exploatare pentru care România poate primi fonduri europene. În caz contrar, România pierde miliarde de euro. Guvernul Ciolacu mai are doar 3 zile să trimită Comisiei Europene planul pentru exploatarea grafitului de la Baia de Fier”, anunța USR. În același timp, primul proiect al Salrom era înregistrat la Comisia Europeană, nefiind vorba despre un „plan” ci de un proiect european.
Graba de a vinde mina de la Baia de Fier
„Grafenul, care se obține prin exfolierea grafitului, este noul aur în 2024, iar România se numără printre puținele țări din lume unde acesta există. Cer Guvernului României să nu rateze iarăși ocazia pentru exploatarea grafitului de la Baia de Fier! Sunt mai puțin de 3 zile până când expiră termenul în care Guvernul poate să trimită un proiect pentru a primi finanțare europeană dedicată pentru exploatarea grafitului de la Baia de Fier. Până acum nu a făcut-o. Lăsați interesele mărunte, gândiți la nivel mare și lăsați zona aceasta să se dezvolte”, declara deputatul USR de Gorj Radu Miruță, în același comunicat, fără să verifice, în prealabil, dacă „interesele mărunte” chiar au împiedicat demersurile statului român, în acest sens.
De fapt, în toată campania pe care USR a făcut-o, în ultimii ani, pe tema minei de grafit de la Baia de Fier, avea la bază nu exploatarea de către statul român, ci colaborarea cu investitorii care ar fi dorit să vină în România pentru a exploata grafitul – adică vânzarea minei de la Baia de Fier, pentru că USR știa foarte bine că sumele necesare pentru a deschide mina de grafit nu puteau fi alocate din bugetul statului, deci ar fi rămas doar opțiunea asocierii cu un investitor sau vânzarea minei.
USR mai acuză PSD și PNL că ar fi respins de două ori solicitarea partidului pentru finanțarea de la bugetul de stat a exploatării de la Baia de Fier, însă și USR a fost la guvernare atunci când s-au făcut calculele financiare și lipseau cele circa 500 de milioane de euro pe care statul le poate obține acum din fonduri europene.
Citește pe Antena3.ro
Pe lângă faptul că bugetul României nu avea de unde să aloce sumele necesare pentru deschiderea exploatației de grafit, dacă s-ar fi aprobat finanțarea din banii statului, s-ar fi pierdut șansa obținerii fondurilor europene nerambursabile – deci România ar fi pierdut foarte mulți bani, în loc să-i absoarbă.
În comunicarea partidului apar și date pe care fostul ministru USR le avea ca secrete de serviciu: „Grafenul este considerat mineralul minune, ridicând barierele tehnologice în cele mai moderne și importante industrii: microelectronică, energetică, aerospațială. În anii 2000, la Baia de Fier se exploatau 40.000 de tone de grafit anual. Astăzi, în 2024, liderul exploatării de grafit în Europa este Norvegia, care procesează 10.000 de tone de grafit anual. Deci, de patru ori mai mult se poate face în România. În plus, grafitul românesc are o calitate fantastică, având o puritate de 98%. În 2020, pe când era ministru al Economiei, Claudiu Năsui a înțeles importanța uriașă a grafitului din județul Gorj și a luat măsuri pentru punerea acestuia în valoare și pentru a pune România pe harta producției de baterii”, spune USR, în același document, acuzându-l pe noul ministru PSD al Economiei care i-a urmat că ar fi pus demersul pe pauză, „pentru că baronii PSD și firmele lor de casă au alte interese”.
Nu se depășește termenul de depunere
Salrom depune cel de-al doilea proiect pentru finanțare astăzi, până la ora 12.00, încadrându-se în termenul limită impus de Comisia Europeană. Apoi se așteaptă evaluarea și aprobarea finanțărilor pentru cele două proiecte care vor fi ale statului român, nu ale unor investitori străini – așa cum ar fi existat riscul, în cazul începerii demersurilor înainte de a se deschide actuala linie de finanțare, statul neavând fonduri suficiente pentru aceste investiții.
Fiind vorba despre finanțări date direct de Comisia Europeană, este posibil ca negocierile să se poarte direct la Bruxelles și să meargă la discuții chiar ministrul Economiei, Radu Oprea, nu alți reprezentanți ai Ministerului Economiei sau ai Salrom.
Guvernul României are șanse mari de a obține banii ceruți prin cele două proiecte, inclusiv pentru studii de fezabilitate și studii tehnice, pentru crearea infrastructurii zonale necesare și pentru deschiderea efectivă a exploatației.
Cerem peste 400 de milioane de euro
Primul proiect a fost înregistrat sub denumirea „Proiect de Extracție a Grafitului de Calitate pentru Baterii din arealul Baia de Fier”, cu suma solicitată de peste 198,3 milioane de euro, fiind pentru „extracția și procesarea primară a șisturilor grafitoase pentru a produce grafit de calitate pentru baterii”. Proiectul include dezvoltarea de infrastructură necesară pentru extracție, precum și instalarea de echipamente de procesare care să transforme materia primă brută în grafit de înaltă puritate, esențial pentru producția de baterii, în special pentru vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei.
Cel de-al doilea se numește „Proiect de procesare a grafitului pentru baterii la situl „Baia de Fier” - Consolidarea lanțului de aprovizionare strategic al UE pentru tehnologiile energetice curate”, în valoare totală de 247 de milioane de euro, având ca scop „înființarea unor facilități avansate de procesare la situl Baia de Fier pentru a transforma grafitul extras în material de calitate pentru baterii, inclusiv grafen”.
În proiectul depus astăzi de statul român se pune accent pe „consolidarea lanțului de aprovizionare strategic al UE pentru tehnologiile energetice curate, asigurând că grafitul îndeplinește standardele înalte necesare pentru utilizarea în bateriile pentru vehicule electrice și alte soluții de stocare a energiei”, având în vedere „valorificarea finală a șisturilor grafitoase într-un complex de procesare în care să se folosească tehnologii de ultimă generație”.
E schițat deja și al treilea proiect
S-a lucrat intens la scrierea acestor două proiecte, pentru că trebuie să se respecte toate cerințele din ghidul de finanțare al CE. Ministrul Economiei a anunțat că în primăvara anului viitor se va depune și o a treia cerere de finanțare pentru protecția mediului și sustenabilitatea exploatării de șisturi grafitoase din arealul Baia de Fier.
Al treilea se va numi „Proiect de reciclare a grafitului pentru baterii la situl „Baia de Fier” - Promovarea economiei circulare și a gestionării durabile a resurselor în UE” și se vor cere 92 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile, pentru reciclarea grafitului de calitate care se folosește la baterii, „pentru a sprijini obiectivele UE legate de economia circulară și gestionarea durabilă a resurselor”.
Inițiativa implică dezvoltarea de procese și tehnologii la situl Baia de Fier pentru a recupera și reutiliza grafitul din baterii uzate și alte materiale deșeuri, reducând astfel dependența de extracția primară a materiei prime și promovând sustenabilitatea mediului – se menționează în documentele oficiale care arată că nu au existat interese mărunte sau meschine ale guvernului sau ale partidelor de la guvernare, ci chiar s-a lucrat la proiectele pentru obținerea finanțării deschiderii minei de grafit de la Baia de Fier.
Vor mai fi probleme legate de necesitatea scoaterii arealului din situl Natura 2000, pentru care executivul se pregătește să ceară derogare de la normele UE sau să dea o nouă Hotărâre de Guvern, așa cum s-a procedat în alte situații, pentru a salva mineritul de restricțiile impuse în ariile protejate.
Șansele de a deschide mina de grafit de la Baia de Fier sunt mari, pentru că și UE are nevoie de această materie primă rară, necesară la fabricarea bateriilor pentru mașinile electrice. Tocmai de aceea se acordă finanțare inclusiv pentru realizarea drumului, alimentarea cu energie electrică și facilități pentru exploatarea grafitului.
Proiectele s-au scris după publicarea ghidului de finanțare
SNS SA a lucrat la cele două proiecte europene depuse pentru statul român în cadrul Cererii de finanțare deschise în contextul în care pe 23 mai 2024 a avut loc prima reuniune a Comitetului european pentru materii prime critice (CRM Board), la sediul Comisiei Europene din Bruxelles. Acest eveniment a marcat intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2024/1252 al Parlamentului European și al Consiliului, din 11 aprilie 2024, privind instituirea unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice. Acest regulament, cunoscut sub denumirea de „Critical Raw Materials Act” (CRMA), a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe 3 mai 2024. Abia după publicarea ghidului s-a putut începe scrierea proiectelor, iar timpul a fost foarte scurt, având în vedere anvergura acestor lucrări al căror beneficiar va fi statul român.
Proiectele vor fi evaluate de Comisia Europeană, nu de o autoritate de management din România, iar eventualele negocieri se vor purta, cel mai probabil, la nivel de ministru.
