Anul trecut, autorităţile publice şi companiile cu capital majoritar de stat au acordat un număr de 19.923 de contracte în urma licitaţiilor lansate pe SEAP, în condiţiile în care numărul procedurilor lansate a fost de 28.165, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice. Majoritatea lor, 92,25%, au continuat, ca şi în anii precedenţi, să fie atribuite în baza preţului cel mai scăzut, celelalte criterii de atribuire, cum ar fi raportul calitate-preţ sau calitate-cost, fiind utilizate doar în proporţie de 7,75%, deşi noua Lege a achiziţiilor nu mai impune criteriul celui mai mic preţ ca o condiţie pentru atribuirea contractului. Totodată, a fost atribuit un număr însemnat de contracte prin încredinţare directă, prin procedura de negociere fără publicare prealabilă şi prin lotizare, un aspect negativ sesizat şi de Comisia Europeană.
Comparativ cu anul 2016, când au fost încheiate 68.010 contracte de achiziţie publică, cu o valoare de aproape 42 de miliarde de lei, anul 2017 a fost mult mai slab sub aspectul ofertelor, dar valoarea contractelor oferite a fost mult mai consistentă. După licitaţiile organizate de administraţiile publice, cele lansate de sectorul de sănătate au fost cele mai numeroase.
Încredinţarea directă, ca unsă
Deşi numărul contractelor încheiate prin încredinţare directă s-a redus considerabil, ajungând anul trecut la 81, valoarea lor a rămas totuşi ridicată, apropiindu-se de trei miliarde de lei (5% din suma totală, faţă de 4,47% în 2016). Vedetele au fost negocierile pentru contractele de furnizare şi, în general, vorbim aici de achiziţionarea mărunţişurilor din categoria consumabilelor, a căror urmă se şi pierde rapid. Dacă am adăuga şi procedura simplificată, în baza căreia s-au atribuit 13.467 de contracte în valoare de 10 miliarde de lei, precum şi licitaţiile restrânse în baza cărora au fost atribuite 43 de contracte însumând 1,6 miliarde de lei, constatăm că aceste proceduri care au evitat licitaţiile deschise au reprezentat 25% din valoarea totală a contractelor atribuite.
Eternul argument, preţul cel mai mic
Şi anul trecut criteriul cel mai des invocat pentru atribuirea contractelor a fost „preţul cel mai mic”, deşi noua Lege a achiziţiilor le dădea voie autorităţilor contractante să aleagă şi alte criterii cum ar fi „cel mai bun raport calitate-preţ”. Aşa se face că nu de puţine ori licitaţiile publice au fost câştigate de diverse firme la preţuri de câteva ori mai mici decât cele estimate, ceea ce evident ridică un semn de întrebare: este chiar întâmplătoarea estimarea mult eronată a contractului scos la licitaţie, mai ales că aceste erori se repetă obsesiv? Defalcarea utilizării criteriilor de atribuire în cadrul procedurilor de achiziție publică se prezintă astfel: 18.378 licitaţii atribuite după “prețul cel mai scăzut”, 1.512 după “cel mai bun raport calitate-preț”, 8 după “costul cel mai scăzut” şi 25 după “cel mai bun raport calitate-cost”.
Lotizarea pentru evitarea licitaţiilor
Ca şi în anii trecuţi, concurenţa la licitaţie a fost evitată în multe cazuri prin lotizarea achiziţiei, astfel încât valoarea acesteia să se încadreze în baremele impuse de lege şi contractul să fie atribuit prin încredinţare directă. Dacă în 2016 valoarea estimată a contractelor lotizate scoase la licitaţie a fost de 20,68 miliarde de lei, anul trecut aceasta a urcat la 38,2 miliarde de lei. Se păstrează astfel aparenţa legalităţii şi contractele le câştigă cine trebuie. În anul 2017, din cele 19.923 de contracte atribuite, 7.619 au fost împărțite pe loturi. Asta înseamnă că 38,24% din contracte au fost lotizate, procent în creştere comparativ cu anul 2016, când acesta a fost de 35% Deși numărul procedurilor împărțite pe loturi nu depășește jumătate din totalul procedurilor de achiziție publică, valoarea estimată a acestora trece de jumătate și atinge 63,76% din valoarea totală a procedurior de achiziție.
Conform Legii achiziţilor publice (Legea 26/2016), autoritatea contractantă putea achiziţiona anul trecut direct produse sau servicii atunci când valoarea estimată a achiziţiei era mai mică de 132.519 lei, fără TVA (prin OUG 45/2018, valoarea a crescut la 136.000 lei) şi de 441.730 lei, fără TVA, pentru achiziţiile de lucrări (a crescut la 450.200 lei).
Analizând indicatorul în funcție de domeniul de activitate al autorității/entității contractante care a optat pentru împărțirea procedurii de achiziție publică pe loturi, se observă faptul că cele mai multe autorități/entități contractante fac parte din domenii precum sănătate (spitale, centre medicale, direcții de sănătate, institute naționale de cercetare, de endocrinologie, hematologie, diabet, oncologie etc.) și servicii generale ale administrațiilor publice (autorități publice locale, regionale, unități administrativ-
teritoriale etc.)
57,5 miliarde de lei a fost valoarea contractelor acordate în 2017 în urma licitaţiilor lansate pe SEAP
Comisia Europeană, cu ochii pe noi
România se numără printre ţările europene cu cea mai ridicată corupţie în acordarea contractelor publice, ceea ce scade eficienţa cheltuirii banilor şi descurajează iniţiativa privată, se arată în „Raportul de ţară România 2018”, publicat în primăvara acestui an de către CE. În ciuda eforturilor de a realiza o reformă amănunțită a sistemului de achiziții publice, punerea în aplicare a acesteia a lăsat mult de dorit în 2017. “17% din contractele din 2017 au fost negociate fără publicarea prealabilă a ofertelor”, se arată în documentul citat. În plus, mai mult de 40% din contractele atribuite de către instituțiile publice în 2017 au fost oferte unice, potrivit statisticii Comisiei Europene. Suntem la egalitate cu Ungaria şi cu puţin în urma Poloniei şi Croaţiei, unde 47, respectiv 45 din 100 de contracte sunt acordate prin încredinţare directă. Spre comparaţie, cei mai corupţi funcţionari publici sunt în Slovenia, unde peste 60 din 100 de contracte publice sunt încredinţate fără licitaţie şi cei mai corecţi sunt în Franţa, Irlanda, unde sub 10 din 100 sunt date cu încredinţare directă.