Cei doi pui, care sunt frați gemeni, vor fi predați azi Chinei. Conform autorităților, concurența pentru un bilet la grădina zoologică Ueno, din Tokyo, a fost de 108.000 de oameni pe 4.400 de locuri.
Plecarea ursuleților survine într-un moment în care relațiile dintre cele două țări sunt foarte încordate. Tensiunea a crescut brusc după ce premierul japonez Sanae Takaichi a afirmat că țara sa se va implica militar, în cazul în care China va ataca Taiwanul - insulă pe care Beijingul o vede ca parte a teritoriului său.
Diplomații blănoși
Japonia găzduia ursuleți panda din 1972, anul în care relațiile sale diplomatice cu China s-au normalizat.
China folosește încă din anii ’50 așa-zisa „diplomație panda”. La început, Beijingul dăruia ursuleți altor state, ca semn de bunăvoință, specia fiind una exclusiv chinezească, cu arealul în pădurile de bambus de la altitudini mari.
Din 1980, darurile s-au transformat în împrumuturi pe termen lung, însoțite de contracte care prevăd taxe anuale de un milion de dolari pe pereche și condiții de cercetare și conservare. Toți puii născuți în captivitate revin în China.
Potrivit statisticilor recente, China a împrumutat panda către aproximativ 20 de țări, în jur de 70 de urși aflându-se acum în afara Chinei.
Practic, prezența sau retragerea urșilor panda devine adesea un barometru al stării relațiilor cu China, transformând acești „ambasadori blănoși” într-un simbol puternic al diplomației „soft power” a Beijingului.
De exemplu, Marea Britanie a primit perechea Tian Tian și Yáng Guāng la Grădina Zoologică din Edinburgh în 2011, împrumutul fiind decis în timpul negocierilor pentru un important acord comercial. Ei s-a întors în China în decembrie 2023, încheind prezența panda în Marea Britanie.
Despărțire în lacrimi
Ursuleții care vor fi predați azi Chinei s-au născut în 2021 în Japonia, din părinții Shin Shin și Ri Ri, împrumutați pentru cercetări privind reproducerea.
Vizitatori ai grădinii zoologice din Tokyo au fost văzuți plângând în timp ce își luau la revedere de la ursuleții panda. „A fost o bucurie să îi văd crescând, de când erau foarte mici”, a spus o vizitatoare jurnaliștilor BBC.
Plecarea ursuleților Xiao Xiao și Lei Lei în China, după mai bine de 50 de ani de prezență continuă a urșilor panda în Japonia reflectă tensiunile politice recente
Deteriorarea legăturilor chino-japoneze a cunoscut un nou episod la începutul lunii, când Beijingul a interzis exportul în Japonia a produselor care utilizează pământuri rare