Șeful Casei Albe urma să sosească noaptea trecută la Londra, înaintea unor întâlniri cu premierul britanic, Rishi Sunak, și cu Regele Charles al III-lea, apoi va merge la summitul NATO de la Vilnius, în Lituania, de unde va zbura spre Helsinki pentru a ura bun venit noului membru al blocului militar transatlantic, Finlanda.
Prima oprire, la aliații de suflet
Prima haltă a lui Biden în cadrul turneului său european nu este o surpriză pentru nimeni. Este vorba despre Regatul Unit, considerat drept principalul și cel mai de încredere aliat al SUA pe Bătrânul Continent.
În pofida poziției politice fragile a lui Sunak pe plan intern, șeful executivului de la Londra a promovat legături strânse cu Biden, iar aceasta va fi cea de-a șasea întâlnire a lor de când actualul premier britanic a preluat funcția, în octombrie anul trecut.
De altfel, biroul prim-ministrului a precizat sâmbătă, într-o declarație, că Regatul Unit este „principalul aliat al NATO în Europa și cel mai important partener comercial, de apărare și diplomatic al Statelor Unite”. „Pe măsură ce ne confruntăm cu provocări noi și fără precedent la adresa securității noastre fizice și economice, alianțele noastre sunt mai importante ca niciodată!”, se mai arăta în documentul dat publicității.
Până acum, mandatul lui Sunak a oferit Casei Albe o schimbare în bine a relațiilor bilaterale, după ce, la un moment dat, la Washington „au existat unele îngrijorări în privința faptului că Boris Johnson, fostul premier, era un lider imprevizibil”, remarca, recent, Max Bergmann, fost oficial al Departamentului de Stat al SUA, care conduce acum programul pentru Europa al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, un renumit grup de cercetare american pe probleme de apărare și de securitate națională.
Tot în cadrul primei sale opriri, Biden se va întâlni cu regele Charles al III-lea la Castelul Windsor, pentru prima dată de la încoronarea noului monarh britanic. Foarte probabil, apreciază presa de la Londra, cei doi urmează să discute despre criza climatică, problemă aflată în centrul atenției ambilor lideri, precum și despre modalitățile de finanțare a inițiativelor pe această temă.
Când cei doi bărbați s-au întâlnit la summitul Cop26 privind clima, din Scoția, în urmă cu doi ani, Biden a lăudat strategia lui Charles pe această temă, spunându-i: „Avem mare nevoie de tine!”.
Summit decisiv pentru soarta războiului
Începând de marți, Biden va petrece două zile în Vilnius, capitala Lituaniei, care găzduiește summitul anual al NATO. El va participa la întâlniri cu liderii prezenți și va ține un discurs la Universitatea din Vilnius.
Deși mesajul reuniunii la vârf va fi unul de menținere a unității blocului militar occidental contra Rusiei, NATO și SUA vor avea mari dificultăți în încercarea de a reduce diviziuni majore apărute în ultimele luni în rândul aliaților, în privința unor subiecte extrem de delicate.
Spre exemplu, Finlanda a fost primită în alianță în acest an, dar aderarea Suediei a fost oprită de către Turcia și Ungaria.
Există, de asemenea, dezacorduri asupra rapidității cu care trebuie lansată o invitație de aderare la NATO pentru Ucraina. Țările de pe flancul estic al alianței doresc să se acționeze rapid, considerând că aceasta este o modalitate de a descuraja agresiunea rusă.
SUA și alte țări, între care și Germania, susțin însă o abordare mult mai prudentă. Însuși Biden a remarcat într-un interviu pentru CNN, acordat chiar înaintea plecării spre Europa: „Nu cred că există o unanimitate în Alianța Nord-Atlantică asupra aducerii sau nu a Ucrainei în familia NATO acum, în acest moment, în mijlocul unui război (...) Dacă războiul continuă, atunci suntem cu toții în război. Am fi în război cu Rusia, dacă ar fi cazul!”.
Foarte probabil, șeful Casei Albe va primi la Vilnius și o serie de întrebări incomode legate de motivul pentru care a aprobat furnizarea de muniții cu dispersie către Ucraina.
Această armă este interzisă de mai mult de două treimi dintre membrii NATO, deoarece poate provoaca victime în rândul populației civile și, în plus, munițiile neexplodate au mari riscuri să ucidă alți oameni, zeci de ani mai târziu.
Helsinki - momentul victoriei
În continuare, Biden va vizita Helsinki. Oprirea de aici va fi un fel de tur al victoriei, în condițiile în care Finlanda a devenit, în aprilie, cel de-al 31-lea membru al NATO, punând capăt istoriei sale de nealiniere și demonstrând modul cum invazia Rusiei în Ucraina s-a întors împotriva Moscovei.
Casa Albă prezintă vizita lui Biden la Helsinki ca pe un „un summit al liderilor nordici și americani”, într-un eveniment mult diferit față de ultima oprire a unui președinte american la Helsinki, în urmă cu cinci ani.
În timpul acelei călătorii, Donald Trump a ținut o conferință de presă cu Putin și s-a străduit să înlăture îngrijorările privind amestecul Rusiei în victoria electorală a controversatului fost președinte american.
Acum, Biden merge la Helsinki pentru a sublinia modul în care administrația sa a menținut o linie fermă contra Kremlinului și a extins apărarea occidentală.