Doi dintre judecătorii CCR, Cristian Deliorga și Varga Attila, arată, însă, că, procedând astfel, Curtea și-a încălcat propria doctrină și propria jurisprudență. Aceștia devoalează faptul că, în 2020, când Guvernul de atunci și-a asumat răspunderea pe un proiect care viza 20 de acte normative din domeniul fiscal-bugetar, Curtea a declarat legea neconstituțională. Asta, deoarece Executivul a „fabricat” o singură lege, din 20 diferite, ca să-și poată asuma răspunderea, lucru interzis de Constituție. Anul acesta, Guvernul și-a asumat răspunderea pe un pachet care înglobează 25 de legi diferite, ce reglementează domenii diferite, ceea ce ar fi trebuit să conducă, automat, la declararea legii ca neconstituțională. Cei doi judecători acuză Guvernul că, prin această acțiune, a încălcat principiul separației puterilor în stat și a dat dovadă de exces de putere. Unele dintre reglementările acestei legi controversate, cum ar fi limitarea plăților și tranzacțiilor cu bani cash, intră în vigoare chiar de la data de 1 noiembrie 2023.
Opinia separată la Decizia Curții Constituționale nr. 523 din 18 octombrie 2023, referitoare la obiecția de neconstituționalitate a Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, în ansamblul său, aparține judecătorilor CCR Cristian Deliorga și Varga Attila, printre puținii magistrați care activează, în prezent, la nivelul instanței de contencios constituțional. Potrivit celor doi, „în dezacord cu soluția adoptată, considerăm că obiecția de neconstituționalitate trebuia admisă, raportată la criticile de neconstituționalitate extrinsecă referitoare la articolul a alineat 4 și articolul 114 alineat 1 din Constituție, și, prin urmare, constatată neconstituționalitatea legii în ansamblul său”.
Legea criticată a fost adoptată prin procedura legislativă specială a angajării răspunderii Guvernului, prevăzută de articolul 114 alineat 1 din Constituție, text constituțional care prevede că Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra a trei chestiuni limitate. Prima este asupra unui program, a doua este asupra unei declarații de politică generală, iar a treia este asupra unui proiect de lege.
Cristian Deliorga și Varga Attila subliniază că atât doctrina, cât și jurisprudența Curții Constituționale au apreciat că „angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege reprezintă o modalitate legislativă de adoptare a unei legi, adică nu prin dezbaterea legii în cadrul procedurii legislative ordinare, ci prin dezbaterea unei problematici prin esență politice, legată de rămânerea sau de demiterea Guvernului”.
O decizie anterioară a Curții stabilea exact pe dos decât acum
Cei doi judecători arată că instanța de contencios constituțional, într-o ultimă decizie în care a analizat constituționalitatea modului de adoptare a legii potrivit articolului 114 alineat 1 din Constituție – este vorba despre Decizia CCR 61/2020, referitoare la obiecția de neconstituționalitate a Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare) – admis critica de neconstituționalitate extrinsecă, constatând că acea lege este neconstituțională.
Atunci, CCR a stabilit că „prin promovarea unui proiect de lege, cuprinzând reglementări dintr-o multitudine de materii, pe calea angajării răspunderii Guvernului, a fost încălcat articolul 114 alineat 1 din Constituție. Acest text constituțional prevede în mod expres că o procedură de angajare a răspunderii Guvernului vizează un singur proiect de lege, iar rațiunea unei reglementări rezidă în faptul că, în sine, procedura de angajare a răspunderii Guvernului în fața Parlamentului este una care limitează rolul de legiferare al Parlamentului, astfel că aceasta trebuie și poate fi realizată în condiții restrictive”. Mai departe, în respectiva decizie CCR se arată că în acea speță judecată „Guvernul nu a făcut altceva decât să convertească o serie de proiecte de lege care au vizat peste 20 de acte normative modificate, completate sau prorogate într-unul singur, tocmai cu scopul de a se încadra, doar formal, în prescripția normativă a articolului 114 alineat 1 din Constituție”.
Atunci, Curtea Constituțională decidea că „un astfel de proiect de lege eludează, însă, atât litera, cât și scopul textului constituțional, astfel încât legea adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului este neconstituțională (paragraful 77 din Decizia CCR 61/2020)”.
25 de legi, într-una singură
Ei bine, în această opinie separată redactată de judecătorii Cristian Deliorga și Varga Attila se precizează că aceste considerente ale Deciziei CCR 61/2020 „se aplică mutatis mutandis și în prezenta cauză, ceea ce, în mod normal, ar fi condus la aceeași soluție de admitere a criticilor de neconstituționalitate extrinsecă și la declararea ca neconstituțională a legii criticate, în ansamblul său”.
În cauza CCR privind Legea austerității, pentru care Marcel Ciolacu a angajat răspunderea Guvernului, cei doi judecători arată că „dispozițiile legii adoptate prin procedura angajării răspunderii Guvernului privesc modificarea, completarea și prorogarea aplicării a 25 de acte normative, eterogene prin natural lor – aspecte fiscale, bugetare, de descentralizare, de reorganizare a activității unor entități din administrația publică centrală și locală - și, totodată, cuprind și reglementări proprii. O asemenea interpretare și punere în aplicare a excepției prevăzute de articolul 114 alineat 1 din Constituție aduc atingere competenței cvasiexclusive de legiferare a Parlamentului, respectiv se îndepărtează nepermis de mult de sensul, spiritul și, până la urmă, de intenția originară a legiuitorului constituțional originar în privința angajării răspunderii Guvernului”.
Conform documentului citat, „în doctrina juridică de drept constituțional s-a precizat că această procedură constituțională de legiferare specială, respectiv mixtă, de control parlamentar și legiferare, s-a dovedit a fi una atipică, cu concluzia că guvernele care s-au succedat, prin această procedură, doresc să-și extindă puterea de a legifera, în dauna puterii legislative”.
Verdict dur la adresa Guvernului Ciolacu
Opinia separată nu lasă loc la interpretări și acuză Guvernul că, prin modalitatea de adoptare a acestei legi controversate, a încălcat principiul separației puterilor în stat și a comis un abuz de putere. „Adoptarea, prin procedura prevăzută la articolul 114 alineat 1 din Constituție, într-un număr atât de însemnat și în domenii atât de diferite și variate a unor reglementări fiscal-bugetare, cu scopul de a se asigura sustenabilitatea financiară a României pe termen lung (cu semnificația unei veritabile reforme a statului în acest domeniu), cu împiedicarea puterii legislative de a-și exercita competența constituțională fundamentală de a legifera, constituie o încălcare a principiului separației puterilor în stat, prevăzută la articolul 1, alineat 4 din Constituție”, subliniază judecătorii Cristian Deliorga și Varga Attila.
Mai mult, aceștia susțin că „recurgerea la această modalitate de adoptare indirectă a unui pachet de legi, în lipsa oricărei dezbateri parlamentare în cadrul procedurii legislative, în condițiile în care Guvernul dispunea de o majoritate și de susținere consistente în forul legislativ (motiv pentru care opoziția a considerat inutilă depunerea unei moțiuni de cenzură), poate fi apreciată ca un exces de putere al Guvernului în dauna puterii legislative”.
Deși putea să o întoarcă la Parlament, Iohannis a promulgat deja legea
Reamintim că plenul Curții Constituționale, cu excepția acestor doi judecători, a decis, pe data de 26 octombrie 2023, să respingă ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate, formulată de 59 de deputați de la USR, PNL și Grupul neafiliaților, constatând, astfel, că Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, în ansamblul său, este constituțională în raport cu criticile formulate.
În aceeași zi, motivarea deciziei CCR 523/2023 a fost publicată în Monitorul Oficial al României. Tot atunci, președintele României, Klaus Iohannis, care avea posibilitatea să intervină, prin retrimiterea spre analiză a legii la Parlament, a considerat că cel mai bun lucru de făcut este să emită Decretul nr. 1316/2023, prin care a promulgat Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității României pe termen lung.
Limitarea tranzacțiilor cu bani cash intră în vigoare de poimâine, 1 noiembrie 2023
Unele din prevederile acestei legi controversate, asupra neconstituționalității căreia doi judecători CCR s-au pronunțat ferm și într-o concluzie de o duritate fără precedent, vor intra în vigoare chiar de la 1 noiembrie 2023. Adică nu de mâine, ci de poimâine. Iar unul dintre cele mai intruzive efecte ale acesteia asupra fiecăruia dintre români se referă la limitarea tranzacțiilor cu bani cash.
Astfel, așa cum „Jurnalul” a dezvăluit în premieră, se modifică și se completează, prin acest pachet legislativ, Legea 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar. Această lege prevedea, în forma ei în vigoare, că „operațiunile de încasări și plăți în numerar între persoanele fizice (altele decât operațiunile de încasări și plăți în numerar realizate prin intermediul instituțiilor care prestează servicii de plată autorizate de BNR sau autorizate în alt stat membru al UE și notificate de BNR, potrivit legii), efectuate ca urmare a transferului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, a prestării de servicii, precum și cele reprezentând acordarea/ restituirea unor împrumuturi se pot efectua în limita unui plafon zilnic de 50.000 de lei per tranzacție”. De asemenea, legea actuală mai prevede că „sunt interzise încasările și plățile fragmentate în numerar pentru tranzacțiile mai mari de 50.000 de lei, precum și fragmentarea unei tranzacții mai mari de 50.000 de lei”.
Statul te pedepsește cu 25% din propriile tale venituri
Ei bine, Guvernul Ciolacu impune limitarea acestui plafon zilnic la 10.000 de lei, chiar de poimâine, 1 noiembrie 2023, și până în 31 decembrie 2024, și la 5.000 de lei de tranzacție începând cu data de 1 ianuarie 2025. Practic, plafonul este redus la 10 procente față de reglementarea din prezent.
Interesant este că expunerea de motive a pachetului legilor austerității este extrem de vastă, însă acest capitol nu este absolut deloc justificat. Documentul se rezumă doar la anunțarea măsurii și atât.
Potrivit formei în vigoare a legii, nerespectarea acestor plafoane este considerată contravenție și se sancționează cu amendă în cuantum de 10% din suma încasată sau plătită care depășește plafonul stabilit, dar nu mai puțin de 100 de lei. În forma modificată prin asumarea răspunderii Guvernului, se aplică, începând cu 1 noiembrie 2023, o amendă de 25% din suma încasată sau plătită, respectiv deținută în casierie, care depășește plafonul stabilit, dar nu mai puțin de 500 de lei.
Sunt vizate împrumuturile și plățile între persoanele fizice
Practic, prin această reglementare, Guvernul vrea să văduvească persoanele fizice de dreptul de a-și încasa, în bani cash, împrumuturile acordate unei alte persoane fizice, dacă suma restituită este mai mare de 5.000 de lei, începând cu ianuarie 2025.
Fără nicio explicație care să justifice această măsură, Guvernul a mers și mai departe, impunând măsuri similare și cu privire la tranzacțiile cu cash făcute de magazinele de tip cash and carry. Executivul și-a asumat, în acest sens, răspunderea pe reglementarea conform căreia magazinele de tip cash and carry pot primi numerar de la persoane juridice, PFA-uri, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesioniști, persoane fizice care desfășoară activități independente sau ONG-uri în limita unui plafon zilnic de 2.000 de lei.
De asemenea, vor mai putea fi efectuate plăți în numerar către acest tip de magazine în limita unui plafon zilnic de 2.000 de lei de persoană. Pot fi făcute plăți, de asemenea, spre debitare cu cash în limita unui plafon zilnic de 1.000 de lei de persoană.
Mai mult, în cazul returnării de către persoanele fizice a unor produse, restituirea sumelor aferente va putea fi efectuată în numerar în limita a 5.000 de lei pe zi până la 31 decembrie 2024 și a 2.500 de lei de la 1 ianuarie 2025, ceea ce depășește acest plafon fiind permis numai prin cont bancar.
Iar toate aceste măsuri controversate, care vor aduce atingere imediată și fundamentală drepturilor și libertăților cetățenilor din România, intră în vigoare începând cu 1 noiembrie 2023.