Judecătorul raportor, președintele Curții, Simina Tănăsescu, a ignorat, în raportul înaintat Plenului, jurisprudența CCR pe această temă, precum și argumentele Consiliului Legislativ. Patru dintre judecători au cerut o nouă amânare, pentru a solicita o analiză de impact de la Ministerul Justiției cu privire la perioada de tranziție de 15 ani introdusă în legea lui Bolojan. Pentru că solicitarea de amânare nu a fost supusă la vot, cei patru judecători au părăsit ședința, lăsând Curtea fără cvorum. CCR se va reuni astăzi, însă sunt puține șanse să se emită un verdict. Dacă legea nu este promulgată până diseară, devine inaplicabilă, deoarece în ea sunt prevăzute măsuri vitale care trebuie să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2026. Or, promulgarea nu poate avea loc, constituțional, decât după ce CCR emite o decizie de respingere a obiecției de neconstituționalitate, iar motivarea acestei decizii este publicată în Monitorul Oficial. O lege promulgată intră în vigoare, la rândul ei, la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial. Iar pentru ca legea lui Ilie Bolojan să producă efecte începând cu 1 ianuarie 2026, publicarea în Monitorul Oficial trebuie să aibă loc astăzi, până la ora 23.59.
Curtea Constituțională a încercat, ieri, fără succes, după o amânare dispusă în data de 10 decembrie 2025, să delibereze și să ia o decizie finală în legătură cu obiecția de neconstituționalitate ridicată de Înalta Curte de Casație și Justiție a celei de-a doua forme a legii privind pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor pentru care Ilie Bolojan și-a angajat, pentru a doua oară, răspunderea în fața Parlamentului.
Ar exista, conform unor surse, luată deja o decizie politică la nivelul Curții Constituționale, în sensul admiterii legii și a respingerii obiecției de neconstituționalitate a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Este vorba despre o decizie eminamente politică și care nu ține cont nici de argumente juridice și nici de jurisprudența vastă a Curții Constituționale.
La opinia majoritară politică construită cu acest scop ar fi achiesat cinci din cei nouă judecători ai instanței de contencios constituțional. Este vorba despre președinta CCR, Simina Tănăsescu, despre fosta senatoare PNL Laura Iuliana Scântei, despre judecătorul impus de Nicușor Dan, Dacian Cosmin Dragoș, despre fostul președinte al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos, propus de UDMR, și, cu rezerve, despre Mihaela Ciochină, numită în Curte de Klaus Iohannis.
De cealaltă parte, judecătorii magistrați din CCR consideră că această modificare a legii pensiilor magistraților impusă de Ilie Bolojan este neconstituțională. Este vorba despre Cristian Deliorga, fost judecător, despre Gheorghe Stan, fost procuror, despre Dimitrie Bogdan Licu, fost procuror, la care se adaugă și Mihai Busuioc, fost președinte al Curții de Conturi.
Au refuzat să supună la vot cererea de amânare
Primii trei au cerut, ieri, după o jumătate de oră de la începerea ședinței, o pauză, în vederea supunerii la vot a unei cereri de amânare a dezbaterilor pentru luna ianuarie, timp în care să se solicite Ministerului Justiției o analiză de impact pentru fiecare dintre etapele de tranziție a majorării vechimii în profesie pentru a ajunge ca vârsta de pensionare a judecătorilor și procurorilor să fie echivalentă vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii.
La revenirea din pauză, președinta Simina Tănăsescu a decis să respingă supunerea la vot a cererii de amânare, motiv pentru care judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Dimitrie Bogdan Licu și Mihai Busuioc au stabilit că nu pot participa, în aceste condiții, la deliberarea acestei legi și au părăsit sala, lăsând Plenul fără cvorum.
Conform legii de organizare și funcționare a Curții Constituționale, pentru adoptarea unei astfel de decizii este nevoie de un cvorum de minimum șase judecători din cei nouă membri ai CCR, însă numărul minim de voturi necesare pentru adoptarea unei decizii este tot de cinci judecători. Dacă nu există o prezență de șase judecători, nu există cvorum.
Astfel, ședința de ieri s-a amânat, forțat, pentru astăzi, însă lucrurile nu sunt deloc clare cu privire la soarta acestei decizii. Există posibilitatea ca scenariul să se repete, cei patru să ceară din nou analiza Ministerului Justiției și amânarea ședinței, iar dacă se constată același blocaj, atunci este posibil ca cei patru să lase din nou ședința fără cvorum.
Orele curg în defavoarea lui Bolojan
Și așa se reiterează viciul legii supuse controlului de neconstituționalitate care a fost întâlnit la prima variantă a legii picate în luna octombrie, anume că dacă legea nu intră în vigoare până la data de 1 ianuarie 2026, orice verdict ar pronunța Curtea Constituțională care să producă efecte juridice ulterior datei de 1 ianuarie 2026 lipsește legea lui Bolojan de aplicabilitate.
Conform proiectului adoptat de Parlament prin angajarea răspunderii Guvernului, la ultimul articol - VI - „prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2026”. Iar în lege se arată că „dispozițiile privind vechimea totală în muncă sunt aplicabile persoanelor care împlinesc vârsta de pensionare începând cu data de 1 ianuarie 2026”.
Tot în legea lui Bolojan se mai prevede că „prin derogare de la prevederile articolului 213 din Statutul Judecătorilor și Procurorilor, pentru persoanele care au decizii de pensionare sau care îndeplinesc condițiile de pensionare anterior datei de 1 ianuarie 2026, pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate sau pensia de urmaș, se actualizează (…)”.
Se mai prevede, de asemenea, că „majorarea cuantumului net al pensiei de serviciu cu 1% nu se mai realizează și pentru anii începând cu 1 ianuarie 2026 care depășesc vechimea de 25 de ani, însă fără a se pierde beneficiul majorării cuantumului net pentru perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 2026”.
Rata de înlocuire și perioada de tranziție au legătură cu aceeași dată de 1 ianuarie 2026. Legea lui Bolojan prevede că „persoanele pentru care condiția de vechime de cel mult 25 de ani realizată numai în aceste funcții se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2026 - 31 decembrie 2026 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 49 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste”. Se mai prevede că pentru persoanele cărora le-au fost emise decizii de pensionare începând cu data de 1 ianuarie 2026 în baza unei cereri înregistrate la casele de pensii înainte de 1 ianuarie 2026, precum și celor care îndeplinesc condițiile de pensionare anterior datei de 1 ianuarie 2026, indiferent de momentul la care vor înregistra cererile la casele de pensii, se consideră că îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit prin dispozițiile în vigoare la momentul îndeplinirii condițiilor de pensionare.
Tot de la 1 ianuarie 2026 începe să curgă și perioada de tranziție în ceea ce privește vechimea.
Termenul expiră astăzi, la 23.59
Astfel, tot ceea ce ține de această lege depinde de intrarea ei în vigoare la data de 1 ianuarie 2026, iar pentru ca legea lui Bolojan să poată produce efecte juridice, ea trebuie să se afle în vigoare cel târziu la 1 ianuarie 2026.
Conform articoluluii 78 din Constituția României, o lege nu poate intra în vigoare mai devreme de trei zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României. Astăzi, 29 decembrie 2025, ora 23.59, este termenul-limită până la care legea să fie publicată în Monitorul Oficial, pentru a produce efecte din 1 ianuarie 2026.
Cel mai optimist scenariu pentru Ilie Bolojan conține patru pași. Primul, ca CCR să dezbată astăzi, 29 decembrie 2025, legea și, cu o majoritate de 5 la 4, să respingă obiecția de neconstituționalitate a Înaltei Curți de Casație și Justiție, declarând legea lui Bolojan constituțională. Asta, evident, cu încălcarea întregii jurisprudențe a CCR.
Pasul al doilea se referă ca minuta CCR prin care această decizie ar fi fost luată să se publice pe site-ul Curții Constituționale. Al treilea pas se referă la faptul că, până diseară, adică, practic, imediat, CCR să motiveze decizia și să publice această motivare în Monitorul Oficial. Reamintin că, potrivit articolului 147 alineat 4 din Constituție, „deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor”. Până la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial, legea lui Bolojan nu poate fi promulgată. Ar trebui ca, în doar câteva ore, atât motivarea opiniei majoritare, cât și foarte posibilele opinii separate să fie redactate și publicate în Monitorul Oficial. Ceea ce nu s-a mai întâmplat vreodată.
Al patrulea pas este acela ca președintele României, Nicușor Dan, să stea „geană” cu ochii pe Monitorul Oficial, pentru ca, odată ce motivarea CCR este publicată, să emită decretul de promulgare a legii. Iar decretul să fie expediat urgent la Monitorul Oficial, care să-l publice până la ora 23.59.
Evident, există și calea abuzului. Adică, după ce CCR va anunța verdictul, chiar și în lipsa publicării motivării, Guvernul să ceară, iar președintele României să promulge legea. În acest caz, nu mai este vorba despre legiferare, ci despre abuz de putere.
Orice minut peste ora 23.59 de astăzi a emiterii decretului de promulgare face ca legea lui Bolojan să nu mai intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2026. Iar dacă intră în vigoare începând cu 2 ianuarie 2026, atunci legea rămâne fără obiect.
Surse: Judecătorul raportor Simina Tănăsescu a omis să amintească în raport de deciziile anterioare ale Curții
Așa cum am arătat mai sus, surse bine informate arată că există o decizie majoritară la nivelul CCR pentru declararea acestei legi drept constituțională, fără argumente juridice, fără să se țină cont de jurisprudența CCR în această materie. Judecătorul raportor este chiar președintele CCR, Simina Tănăsescu. În raport, aceasta ar fi constatat explicit că reglementarea propusă de Guvernul Ilie Bolojan conduce la eliminarea de facto a pensiilor de serviciu ale magistraților din legislația românească. Asta, deoarece prima condiție din lege face ca pensia magistratului să se transforme într-una exclusiv contributivă, ceea ce anulează caracterul de pensie de serviciu.
Chiar dacă constată acest viciu, raportul ezită să facă trimitere la deciziile anterioare ale Curții Constituționale sau la reglementările europene care stabilesc drept garanție a independenței justiției reglementarea unei pensii de serviciu care, pe lângă componenta contributivă, trebuie în mod obligatoriu, să conțină și o componentă necontributivă, ca o reparație pentru interdicțiile și incompatibilitățile specifice funcției de magistrat.
Dacă ar fi adus în discuție, ceea ce era obligatoriu să o facă, deciziile CCR 20/2000, 873/2010, 433/2013, 501/2015, 45/2018, 578/2018, 253/2020 sau 900/2020, Simina Tănăsescu ar fi enumerat în raport că pensia magistratului, indiferent cum este ea reglementată în legislație, trebuie să rămână una de serviciu. Iar cel mai elocvent pasaj din jurisprudență este cel din Decizia 873/2010, în care se arată că pensiile de serviciu nu pot fi eliminate în ceea ce privește magistrații.
Simina Tănăsescu a introdus, totuși, în raport că modul de calcul al pensiei de serviciu de 70% din net, ceea ce înseamnă 55% din brutul bazei de calcul, ar încălca întregul calcul de protecție juridică acordată independenței justiției stabilit la nivel național de jurisprudența CCR, dar și prin hotărârea CJUE din 2025 sau la nivel european, prin Carta europeană privind statutul judecătorilor - Recomandarea Consiliului de Miniștri din 2010. Toate aceste reglementări stabilesc un standard pentru rata de înlocuire pentru pensia pe care un magistrat trebuie să o încaseze, în sensul că cuantumul acesteia trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remunerații.
În schimb, Simina Tănăsescu a ales să ignore complet cele 68 de pagini din avizul negativ adoptat de Consiliul Legislativ prin care s-au prezentat argumente de neconstituționalitate și de nelegalitate a legii lui Ilie Bolojan.