În calitate de senator, în ultimul an fiscal fosta reprezentantă a Partidului Național Liberal Laura Iuliana Scântei a realizat venituri anuale de 141.636 de lei, potrivit declarației de avere depuse, la data de 23 iunie 2022, în noua sa calitate de judecător al Curții Constituționale a României.
Însă, tot la rubrica „Venituri”, Scântei precizează că, tot în ultimul an fiscal, a încasat, de la SPN Iuliana Scântei și Asociații, un venit brut impozabil aferent desfășurării profesiei liberale de notar public în anul 2021, de… 2.131.162 de lei. Suma este de 15 ori mai mare decât indemnizația încasată ca senator.
Mai mult, în aceeași declarație de avere citată, Laura Iuliana Scântei mai notează, la rubrica „Alte active producătoare de venituri certe care, însumate, depășesc echivalentul a 5.000 de euro pe an”, că a câștigat suma de 600.000 de lei din „cedarea folosinței aporturilor proprii, conform Contract 21 din 24 mai 2022”.
Un alt venit interesant menționat în documentul respectiv de către fosta senatoare PNL Laura Iuliana Scântei este suma de 133.800 de lei, reprezentând rambursarea în anul 2021 a contribuției la campania electorală aferentă alegerilor parlamentare din data de 6 decembrie 2020.
Patru apartamente și colecții de bunuri de valoare, de 165.000 de euro
Potrivit ultimei declarații de avere, Laura Iuliana Scântei deține în proprietate două terenuri intravilane în București, dintre care unul cu suprafața de 20,06 metri pătrați, achiziționat în 2008, și al doilea, de 24,64 metri pătrați, cumpărat în anul 2009, precum și patru apartamente, tot în Capitală.
Trei dintre acestea au fost achiziționate în 2008, 2009 și 2019 și se întind pe 68,73 metri pătrați, 88,53 metri pătrați, respectiv pe 50,03 metri pătrați. Al patrulea apartament, primit în donație în anul 2010, are o suprafață de 51,10 metri pătrați.
Judecătoarea CCR declară o colecție de ceasuri de mână, dobândită în perioada 2009 – 2021, în valoare de 70.000 de euro, care se adaugă unei colecții de bijuterii și accesorii vestimentare de colecție, dobândită în aceeași perioadă, tot în valoare de 70.000 de euro, dar și unor tablouri și sculpturi evaluate la 25.000 de euro.
Împrumuturi de aproape 1,5 milioane de lei
În conturile și depozitele bancare, fosta senatoare PNL arată că economisește 5.215,09 euro și 534.523,66 de lei. Cea mai importantă „economie” este trecută la rubrica „plasamente și investiții”. Este vorba despre un împrumut acordat în nume personal către SPN Iuliana Scântei și Asociații, în cuantum de 1.473.902 lei.
În documentul citat, există și datorii, Este vorba despre un credit de 270.000 de lire sterline, contractat, în anul 2008, de la Banca Transilvania, cu scadență în anul 2033, precum și de o datorie de 150.000 de euro, contractată, în anul 2009, de la Vista Bank SA, cu scadență în anul 2039.
Unul dintre parlamentarii care au militat pentru accesul la muncă doar pe bază de „Certificat Verde”
Odată cu declarația de avere menționată mai sus, actualul judecător al Curții Constituționale Laura Iuliana Scântei a depus și o declarație de interese. Din acest document, aflăm că, începând cu data de 10 iunie 2022, este notar public suspendat din cadrul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România. A rămas, în schimb, membru neremunerat al unei asociații de proprietari din Sectorul 1 al Capitalei.
Laura Iuliana Scântei este notar public din anul 2008. Între octombrie 2001 și iunie 2006, a activat ca preparator universitar la Facultatea de Drept din Iași, după care, între iulie și august 2007, a fost consilier juridic la Allianz Țiriac Asigurări, iar din până în septembrie 2007 a lucrat ca și consilier la Cancelaria Prim-ministrului, activând la DLAF. Ulterior, a ocupat funcția de consilier al ministrului Justiției și de secretar general al Ministerului Justiției.
Scântei a intrat în PNL în 21 octombrie 2016, după care au urmat un mandat și aproape jumătate de senator de Iași.
În actuala legislatură, actualul judecător CCR a inițiat 31 de proiecte de lege, din care 13 au devenit legi. Iulia Scântei este unul dintre susținătorii proiectului de lege, inițiat în toamna anului trecut, de Florin Cîțu, prin care salariații de la stat și de la privat să aibă acces la locul de muncă numai dacă fac dovada vaccinării anti-Covid, a trecerii prin boală sau a prezentării, la fiecare 72 de ore, a unui test negativ RT-PCR, plătit de salariat din buzunarul propriu. Legea a picat, în cele din urmă, la Senat și a fost retrasă de pe ordinea de zi a Camerei Deputaților.