Jurnalul.ro Ştiri Social Jumătate dintre supraviețuitorii de la ATI au probleme psihiatrice

Jumătate dintre supraviețuitorii de la ATI au probleme psihiatrice

de Monica Cosac    |   

Aproape jumătate dintre oamenii infectaţi cu SARS-CoV-2, care au avut nevoie de terapie intensivă, sunt diagnosticați cu afecțiuni neurologice sau psihiatrice în termen de șase luni după ce au supraviețuit bolii COVID-19. Aceasta este una dintre concluziile celui mai mare studiu publicat până în prezent, legat de „birul” mental pe care îl plătesc supraviețuitori COVID. Din păcate, nici cei care nu ajung la ATI nu scapă ușor: una din trei persoane care au depășit boala are probleme psihiatrice sau neurologice în jumătate de an de la recuperare. 

 

După ce au studiat dosarele de sănătate a peste 230.000 de pacienți care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2 și s-au recuperat, autorii cercetării au descoperit că nu mai puțin de 34% dintre ei au fost diagnosticați cu o afecțiune neurologică sau psihiatrică în decurs de șase luni.

Cele mai frecvente afecțiuni căpătate după COVID-19 au fost anxietatea (17% dintre foștii pacienți) și tulburările de dispoziție (14%), potrivit analizei publicate, miercuri, în jurnalul de specialitate Lancet Psychiatry.

Mai mult, 13% dintre pacienți au primit pentru prima dată în viața lor un astfel de diagnostic, în istoricul lor medical neexistând vreo tulburare de sănătate mentală sau neurologică. 

39% dintre cei spitalizați

Incidența tulburărilor neurologice - cum ar fi accidentul vascular cerebral (2,1%) hemoragia cerebrală (0,6%) sau demența (0,7%) - a fost, în general, mai mică decât în ​​cazul tulburărilor psihiatrice. 

Efectele neurologice sunt frecvente chiar și la persoanele care au avut forme ușoare ale bolii și au fost tratate doar în ambulatoriu, notează cercetătorii, și sunt mai severe la pacienţii care au fost spitalizaţi. 

„Această rată s-a mărit progresiv pe măsură ce severitatea bolii COVID-19 a crescut. Dacă ne uităm la pacienţii care au fost spitalizaţi, această rată a crescut la 39%”, a declarat Maxime Taquet, academician clinic în psihiatrie la Universitatea din Oxford şi coautor al noului studiu, citat de CNN.

Impact sever pe termen lung 

Pacienții spitalizați cu forme grave de COVID-19 sunt expuși unui risc mare de a dezvolta afecțiuni ale creierului pe termen lung, potrivit analizei. 

De exemplu, dintre pacienții care au avut nevoie de terapie intensivă în timpul internării, 46,42% au fost diagnosticați cu afecțiuni neurologice sau psihiatrice în termen de șase luni de la recuperare.

Datele au arătat că 2,7% din persoanele care au avut nevoie de terapie intensivă au suferit o hemoragie cerebrală ulterioară, comparativ cu 0,3% dintre persoanele care nu au fost internate. De asemenea, aproape 7% dintre cei care au nevoie de îngrijire în secțiile de Terapie Intensivă au suferit un accident vascular cerebral (AVC), comparativ cu 1,3% din pacienții care nu au fost internați.

Autorii cercetării spun că acest studiu arată clar că impactul pe care boala COVID-19 îl are asupra sănătății mintale poate fi sever. Acest lucru contribuie deja la creșterea numărului de boli mintale și „necesită cercetări suplimentare urgente”, deoarece multe dintre tulburările identificate în acest studiu tind să fie cronice sau recurente, cu consecințe pe termen lung, mai spun autorii. 

Studiul a dovedit că pacienții care au avut COVID-19 sunt mult mai predispuși să dezvolte afecțiuni ale creierului decât cei care suferă de alte infecții ale tractului respirator.

 

Complicații mult mai mari decât după gripă

Autorii cercetării fac și o comparație între cei care avut COVID-19 și cei care au experimentat alte infecţii ale tractului respirator în acelaşi interval de timp, din perspectiva impactului pe care aceste afecțiuni l-au avut asupra bolilor cerebrale şi tulburărilor psihiatrice. 

Astfel, ei au observat că persoanele care au avut COVID-19 au prezentat un risc cu 44% mai mare de boli neurologice şi psihiatrice, comparativ cu persoanele care suferă de gripă. De asemenea, au fost cu 16% mai multe şanse să experimenteze aceste efecte comparativ cu persoanele care au avut alte infecţii ale tractului respirator.

„Rezultatele noastre indică faptul că bolile cerebrale şi tulburările psihiatrice sunt mai frecvente după COVID-19 decât după gripă sau alte infecţii respiratorii chiar şi atunci când pacienţii prezintă şi alţi factori de risc”, a spus academicianul Maxime Taquet, coautor al noului studiu. 

Rezultatele ajută la clarificarea modului în care sistemele de sănătate ar trebui să continue să-i ajute pe supravieţuitorii COVID-19, consideră cercetătorii.

 

Spre deosebire de România, alte state și-au îndreptat atenția asupra persoanelor care suferă de COVID de lungă durată, acești pacienți fiind evaluați și îngrijiți de către echipe multidisciplinare din care fac parte mai mulți medici specialiști (pneumologi, cardiologi, neurologi, nefrologi, psihologi și alții).

De asemenea, unele clinici au dezvoltat un fel de registre ale acestor pacienți unde sunt înregistrate și urmărite în timp simptomele, investigațiile făcute și tratamentul primit. Acest lucru este important, deoarece, dacă se identifică anumite tipare, pot fi gândite studii clinice pentru a înțelege mai bine această boală, precum și pentru a fi testate și implementate diferite tratamente.







 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri