Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre de guvern având ca obiect înscrierea unor imobile în inventarul centralizat al bunurilor aflate în domeniul public al statului, actualizarea denumirii, a descrierii tehnice și a valorii de inventar a unor imobile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Justiției, prin Administrația Națională a Penitenciarelor – Penitenciarul București Jilava, și pentru trecerea acestora în domeniul public al Județului Ilfov.
Astfel, potrivit acestui proiect, Executivul ar urma să aprobe trecerea a nu mai puțin de 19 imobile, care au constituit istoricul Fort 13 Jilava, având regimul juridic de monumente istorice, din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Justiției, prin Administrația Națională a Penitenciarelor – Penitenciarul Jilava, în domeniul public al Județului Ilfov și în administrarea Consiliului Județean Ilfov, „în vederea realizării obiectivului de interes public județean constând în consolidarea, conservarea și reabilitarea Fortului 13 Jilava, pentru promovarea în scop turistic a patrimoniului cultural”.
În același proiect se arată că termenul de realizare a lucrărilor de consolidare, conservare și restaurare este de cinci ani de la preluarea imobilelor pe bază de protocol de predare-primire, iar, „în caz de nerealizare a obiectivului stabilit, bunurile imobile transmise se vor întoarce, în condițiile legii, în domeniul public al statului”.
19 imobile, construcții, foișoare, terenuri și grajduri
În anexa a treia care face parte din acest proiect de hotărâre de guvern sunt descrise toate aceste imobile care ar urma să fie preluate de către Consiliul Județean Ilfov. Valoarea totală de inventar a acestor obiective se ridică la 18.263.945 de lei.
Astfel, este fixat un fort din beton, cu suprafața construită de 44.452 metri pătrați, având o valoare de inventar de 9.125.429 de lei, la care se adaugă o magazie cu suprafața de 293 de metri pătrați, cu o valoare de inventar de 85.801 lei, un teren intravilan arabil cu suprafața de 79.865 de metri pătrați, având o valoare de inventar de 3.970.089 lei și un teren curți construcții intravilan cu suprafața de 66.226 de metri pătrați, având valoarea de inventar de 4.938.142 de lei.
La acestea se adaugă o anexă „Gaz”, cu suprafața construită de 106 metri pătrați și cu valoarea de inventar de 6.595 de lei, un padoc pentru vite cu suprafața construită de 324 metri pătrați și valoare de inventar de 2.140 lei, un grajd cu suprafața construită de 108 metri pătrați și valoarea de inventar de 15.082 lei, un alt grajd cu suprafața construită de 2.115 metri pătrați și valoarea de inventar de 16.060 lei, o anexă pentru animale cu suprafața construită de 394 metri pătrați și valoarea de inventar de 50.837 lei, un grajd pentru vite cu suprafața construită de 94 metri pătrați și valoarea de 13.127 lei, o magazine cu suprafața construită de 47 metri pătrați și valoarea de 6.882 lei, o magazine padoc pentru câini cu suprafața construită de 54 metri pătrați și valoarea de 485 lei, o magazine pentru echipament cu suprafața construită de 9 metri pătrați și valoarea de 732 lei, un foișor exterior cu suprafața construită de 2 metri pătrați și valoarea de 234 lei, un alt foișor exterior cu suprafața construită de 7 metri pătrați și valoarea de 819 lei, un foișor cort cu suprafața construită de 2 metri pătrați și valoarea de 234 lei, o platformă betonată cu suprafața construită de 104 metri pătrați și valoarea de 16.850 lei, un alt foișor exterior cu suprafața construită de 8 metri pătrați și valoarea de 938 lei, precum și un monument cu suprafața construită de 27 metri pătrați și valoarea de 12.544 lei.
Penitenciarul nu are nici bani, nici atribuții să restaureze monumentul
e aceste suprafețe de teren este localizat Fortul 13 Jilava, încadrat, începând cu data de 11 ianuarie 2022, pe lista Monumentelor Istorice. În documentul citat se arată că între Consiliul Județean Ilfov și Penitenciarul București-Jilava a fost purtată, începând cu anul 2019, o corespondență referitoare la posibilitatea trecerii Fortului 13 Jilava din domeniul public al statului și din administrarea Penitenciarului Jilava în domeniul public al Județului Ilfov și în administrarea Consiliului Județean Ilfov, în vederea dezvoltării unor proiecte ce urmăresc valorificarea potențialului istoric, social și cultural al acestui obiectiv, „prin evidențierea patrimoniului natural și construit al județului Ilfov, inclusiv rețeaua de fortificații din jurul Capitalei – Fortul 13 Jilava”.
Anul acesta, Consiliul Județean Ilfov a adoptat Hotărârea 146 din 20 mai 2024 prin care s-a aprobat solicitarea treceri Fortului 13 Jilava la autoritatea locală, iar Penitenciarul Jilava și-a dat acordul. „Penitenciarul București Jilava nu are ca obiect de activitate introducerea în circuitul monumentelor istorice și exploatarea Fortului 13, iar o eventuală implicare a acestei instituții în acest demers nu ar putea fi realizată din considerente legale, în principal legate de îndeplinirea atribuțiilor privind asigurarea siguranței locului de deținere. În 2018, a fost realizată o expertiză tehnică în scopul cunoașterii exacte a stării în care se află Fortul 13, nefiind însă efectuate lucrările de reparații necesare, întrucât sistemul penitenciar nu are ca obiectiv de activitate efectuarea de lucrări de conservare, consolidare și restaurare a monumentelor istorice”, se arată în nota de fundamentare.
De la apărarea împotriva otomanilor, la loc de încarcerare și de execuție al deținuților politici
Prin Fortul 13 Jilava au fost transportați spre închisori și lagăre de muncă forțată sau au fost arestați majoritatea deținuților politici din perioada 1948-1954. La cererea Regelui Carol I, în jurul Bucureștiului a fost ridicat, între 1870 și 1890, un sistem de apărare împotriva unui eventual atac otoman, format din 18 forturi. După terminarea construcției, Fortul 13 Jilava a fost folosit ca depozit de muniții și ca garnizoană militară, până în 1907, când la Jilava au fost aduși unii dintre țăranii arestați în urma răscoalei. De atunci, acolo a fost amenajată o închisoare militară.
Între 1921 și 1944, aici au fost închiși ca deținuți politici membri ai Partidului Comunist, iar, după scoaterea PCR în ilegalitate, din 1933, au fost încarcerați mai mulți lideri, printre care și Gheorghe Gheorghiu-Dej. În noaptea de 25 spre 26 noiembrie 1940, la Jilava au fost împușcați 64 de opozanți ai mișcării legionare. Între 23 august 1944 și 1 aprilie 1948, a funcționat ca închisoare militară, iar până în 1964 au fost încarcerați diverși condamnați pentru infracțiuni contra securității, membri ai partidelor istorice PNȚ, PNL, PSD, legionari, „spioni”, „criminali de război” și „trădători de țară”. La Jilava a fost executat și mareșalul Ion Antonescu.