Finalul Conferinței mondiale privind schimbările climatice COP-26 nu aduce un bilanț pozitiv pentru România. Speranța că energia nucleară va fi „avansată” fără restricții în rândul energiei verzi, cu o consecință directă pozitivă în susținerea financiară a proiectelor de dezvoltare a centralelor atomoelectrice, nu s-a materializat în documentele reuniunii. Mai mult, un grup de cinci țări din UE au dat o declarație comună în care exclud acest tip de energie din categoria filierelor energetice care pot contribui la reducerea efectului de seră. Agenția Internațională pentru Energie afirmă însă că investițiile în filiera energiei nucleare ar trebui să fie de cinci ori mai mari pentru a atinge nivelul de zero emisii.
Gazul și energia nucleară sunt compatibile cu lupta contra schimbărilor climatice? De câteva luni această întrebare divizează Uniunea Europeană în problema viitorului mecanism de taxare care să stimuleze energia verde - așa-numita taxonomie. La Consiliul European din octombrie, liderii au cerut Comisiei Europene să prezinte până la sfârșitul anului o propunere clară. Pentru România, includerea gazului și energiei nucleare în categoria surselor de energie electrică „protejate” de o taxare favorabilă devine o problemă esențială în viabilizarea strategiei energetice proprii. Bătălia pentru „lista verde” se anunță complicată după ce la COP-26 un grup de țări din UE au prezentat o poziție tranșantă de excludere a energiei nucleare din clasificarea care stabilește investițiile durabile, care au acces la fonduri europene și asigură un avantaj competitiv crucial pentru energiile regenerabile recunoscute.
Germania zice „HALT!”
Energia nucleară este incompatibilă cu principiul de „neprejudiciu semnificativ” inclus de taxonomia europeană, precizează declarația comună a miniștrilor mediului din Germania, Austria, Danemarca, Luxemburg și Portugalia, difuzată cu două zile înainte de închiderea conferinței mondiale asupra climatului de la Glasgow. „Noi recunoaștem dreptul suveran al statelor membre de a decide în favoarea sau contra energiei nucleare în cadrul sistemelor energetice naționale. Dar noi credem că includerea energiei nucleare în taxonomie afectează constant integritatea, credibilitatea și utilitatea sa”, menționează declarația. Miniștrii semnatari ai declarației estimează că această clasificare poate să îngrijoreze anumiți investitori și că „voci ale pieței pot fi înțelese”. Concluzia declarației acestui grup antinuclear este tranșantă în ceea ce privește poziția sa în cadrul negocierilor din UE: „Noi îndemnăm Comisia Europeană să nu pună în pericol calea curajoasă prin care Uniunea Europeană va fi prima piață pentru finanțare durabilă”. Lansarea la COP-26 a declarației „celor cinci” pune problema limitării încurajării energiei nucleare ca o cale de atingere a eliminării emisiilor de carbon până în anul 2050, așa cum s-au angajat mulți lideri prezenți la Glasgow. În plus, se transferă dezbaterea din interiorul UE privind taxonomia în cadrul mai larg al conferinței mondiale.
Raport 10 la 5
Pot cele cinci țări să-și impună punctul de vedere, blocând poziția „pro-nucleară” a altor țări din UE care au în curs sau urmeză să declanșeze proiecte ample de investiții în centrale atomoelectrice? Zece țări, printre care și România, cer explicit, într-o declarație difuzată la jumătatea lunii octombrie, susținere pentru nuclear. Grupul de țări, cu Franța ca lider, menționează că energetica nucleară îi poate proteja pe europeni de creșterea prețurilor la energie și poate, în plus, să genereze un milion de locuri de muncă înalt calificată în Europa. La rândul lui, vicepreședintele executiv al Comisiei, Valdis Dombrovskis, apără filiera nucleară. La recenta reuniune ECOFIN, el a declarat: „Este important ca noi să recunoaștem rolul nuclearului ca o energie cu carbon scăzut în eforturile de reducere a emisiilor de bioxid de carbon”. Un raport al serviciului științific al Comisiei Europene precizează că nu există nicio analiză științifică în care să se susțină că, în comparație cu alte filiere energetice, energia nucleară atentează mai mult la sănătatea umană sau a mediului. Opoziția vehementă a Germaniei față de extinderea energeticii nucleare este de înțeles până la un punct. Ca urmare a „efectului Fukushima”, Berlinul a decis închiderea centralelor sale nucleare până în 2022. Din grupul celor cinci, niciuna nu mai are investiții în energetică nucleară. Franța, în schimb, are 40 la sută din consum asigurat de centralele electrice. Președintele Macron a inclus recent energetica nucleară ca un pilon esențial în programul de dezvoltare industrială a țării pentru următorii 15 ani. România are semnat un acord cu Statele Unite în energetica nucleară pentru extinderea cu două grupuri mari la Cernavodă și retehnologizarea celor vechi, investiția fiind estimată la 6 miliarde de dolari.
La Glasgow, europarlamentarii verzi au vizat România
Gazul și energia verde pot fi introduse în taxonomia UE, dar sub un control strict și nu ca energie verde, este opinia conducerii Comisiei pentru Mediu și Sănătate Publică a Parlamentului European. La COP-26, delegația Parlamentului European a avut mandat să susțină că energia nucleară și gazul sunt în categoria „de tranziție”, acceptate ca mijloace temporare pentru a atinge nivelurile asumate reduse de emisii. Energia nucleară nu poate fi în categoria verde a taxonomiei din cauza deșeurilor și a riscurilor, spun europarlamentarii ecologiști. Olandezul Bas Eickhout, care a reprezentat Parlamentul European la Glasgow, a declarat, privitor la situația concretă a României și a altor țări din Europa de Est care au angajat proiecte nucleare: „În ceea ce privește energetica nucleară, nu este cea mai ieftină și nu aș merge pe asta ca principală opțiune, dacă aș fi România”.
Agenția Internațională pentru Energie cere investiții accelerate
Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), a pledat la Glasgow pentru dezvoltarea energeticii nucleare, apreciind că producția de electricitate pe această filieră trebuie dublată. În condițiile de volatilitate a pieței energiei, una din consecințe este că a fost reapreciată valoarea energiei nucleare, ca factor de stabilizare a prețurilor. „Pentru a atinge obiectivele energetice și climatice, generarea de energie nucleară trebuie să se dubleze față de prezent. Dacă oamenii cred în foaia de parcurs spre zero emisii carbon, trebuie să creștem ritmul construcției de centrale nucleare noi de cinci ori”, a spus Birol. El a adăugat că sectorul nuclear se reînnoiește prin inovare, cum ar fi aducerea pe piață a reactoarelor de mică putere”. România a semnat la Glasgow un acord cu o firmă din SUA pentru construirea în premieră în Europa a unui pachet de centrale de puteri mici, de 77 MW.
Ce este taxonomia UE
Prin taxonomie este definit sistemul de clasificare la nivelul UE, menit să ofere firmelor și investitorilor privați și publici, instituțiilor finanțatoare naționale sau globale un limbaj comun pentru identificarea activităților economice care sunt considerate durabile din punctul de vedere al mediului. Această măsură are scopul de a-i ajuta pe investitori să-și reorienteze investițiile către tehnologii mai durabile și este considerată o pârghie financiară esențială pentru a permite UE atingă obiectivul asumat de a deveni până în 2050 neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon.