O delegaţie a ONU se află în România pentru a evalua condiţiile de detenţie din mai multe penitenciare şi centre de arest preventiv, ţara noastră fiind atenţionată de CEDO că riscă o decizie pilot pentru situaţia condiţiilor de detenţie, au spus presei surse oficiale.
Raluca Prună, ministrul Justiţiei, declara, in luna martie, că România ar putea fi obligată, printr-o decizie pilot, să plătească aproximativ 80 de milioane de euro pe an amenda pentru conditiile in care stau detinutii. “Pentru România, şi dacă nu vor fi 8 euro pe zi, şi dacă spunem 4 euro pe zi, din calculele pe care noi le-am făcut, funcţie de populaţia aflată în detenţie, în jur de 28.000 de persoane, în funcţie de pedepsele pe care le au de executat estimările noastre sunt tot cam aşa, în jur de 80 de milioane de euro ar avea statul român de plătit”, a declarat Raluca Prună, în faţa Comisiei de abuzuri din Camera Deputaţilor.
La CEDO exista un precedent, si anume exista o decizie pilot a CEDO impotriva Italiei pentru supraaglomerare: cazul Torreggiani impotriva Italiei. Italia a platit: In 2012 – 120 de mil euro, in 2013 – 71,28 mil euro.
Inainte de decizia pilot, Italia avea in penitenciare un grad de supraaglomerare de 151%. Dupa decizia pilot, dupa mai multe masuri legislative si administrative, gradul de supraaglomerare din penitenciarele din Italia a ajuns la 124%.
In Romania, conform raportului avocatului poporului din decembrie 2015, opt inchisori din Romania au un grad de ocupare mai mare de 200%. 29.952 de detinuti ocupa cele 18.983 de locuri disponibile.
Daca in ianuarie 2013, in Italia existau 66 000 de detinuti, in martie 2014, in inchisori se mai gaseau 60.470 detinuti.
Italia a fost obligata de CEDO sa plateasca peste 200 de milioane de euro asta desi in perioada 2009-2013 pentru peste 17.000 de persoane s-au aplicat pedepse alternative de detentie si astfel a scazut numarul persoanelor aflate in detentie.
Comitetul Consiliului Europei a recomandat statelor care se confruntă cu supraaglomerarea în penitenciare sau creşterea numărului de deţinuţi să utilizeze pedeapsa încarcerării ca ultimă variantă de reeducare şi să folosească mai mult pedepsele complementare, cum ar fi munca în folosul comunităţii, arestul la domiciliu, controlul judiciar sau altele, în funcţie de legislaţie.
Potrivit normelor CPT (The European Committee for the Prevention of Torture and Inhuman or Degrading Treatment or Punishment), investirea de sume considerabile in infrastructura penitenciarelor nu constituie o solutie.