Documente explozive, aflate pe masa procurorilor Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), arată că, în contabilitatea Ministerului Agriculturii, în 2008, când Dacian Cioloș a decis să constituie instituția ca parte civilă în dosarul penal privind privatizarea Institutului de Chimie Alimentară, nu exista niciun debit pe care MADR îl avea de recuperat ca urmare a acestei vânzări de acțiuni. Mai mult, în arhiva ministerului nu au existat date, rapoarte, sinteze de control, documente contabile care să justifice acea decizie, din anul 2008, a lui Dacian Cioloș. Abia după 8 august 2014, când duetul judecătorilor Camelia Bogdan și Alexandru Mihai Mihalcea, de la Curtea de Apel București, au pronunțat, din pix, sentința definitivă în dosarul “ICA”, Ministerul Agriculturii a înscris în evidențele contabile acest prejudiciu, având ca unic temei decizia judecătorească. Mai mulți foști directori din Ministerul Agriculturii care au condus direcțiile de Buget Finanțe, Contabilitate și Juridic, în perioada ministeriatului lui Dacian Cioloș, dar și după ce acest dosar a ajuns în instanță, au fost audiați la SIIJ, toți arătând că nu a existat acel prejudiciu, din documente nu rezulta un asemenea debit de recuperat, iar DNA a făcut, în mod direct sau indirect, presiuni asupra lor să admită un raport de expertiză întocmit de expertul DNA, Mihai Papasteri.
“Lumea Justiției” a pus mâna pe un document incendiar eliberat de Ministerul Agriculturii, din care reiese că, potrivit fișei “debitorului Voiculescu”, de la data de 1 ianuarie 2007, până la 31 decembrie 2014, în evidențele contabile ale instituției, în data de 31 decembrie 2006, exista un rulaj total și un sold ZERO. Practic nicio creanță de recuperat. Acest lucru a rămas neschimbat, până în data de 8 august 2014, când în această fișă a fost înscrisă suma de 268.835.464,98 de lei, sold final evidențiat și la data de 31 decembrie 2014.
Cu zero prejudiciu de recuperate din privatizarea ICA, Dacian Cioloș, ministru al Agriculturii în anul 2008, decidea să constituie instituția ca parte civilă în dosarul penal al DNA, cunoscut astăzi sub numele de dosarul “Telepatia”. Astfel, de la Ministerul Agriculturii – Cabinet Ministru, a fost emisă, în data de 21 octombrie 2008, o adresă către Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națonală Anticorupție – Secția pentru Combaterea Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție, în atenția procurorului-șef de secție de la acea dată, celebrul Doru Florin Țuluș. Conform acestui document, semnat de Cioloș, “urmare a adresei dvs. Nr. 84/P/2007, din 24.09.2008, înregistrată la Ministerul Agriculturii, vă comunicăm că Ministerul Agriculturii se constituie parte civilă cu suma de 222.222.264 lei, respectiv 60.587.345 euro, așa cum a fost strabilită prin raportul de evaluare nr. 639/03.07.2008, întocmit de Expertul Papasteri Mihai și însușit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție”.
Instituția recunoaște că nu au existat documente care să justifice decizia
De unde a apărut acel prejudiciu? Din raportul de expertiză comandat de DNA. Cine și l-a însușit? DNA. Ce a făcut ministrul Cioloș? A executat întocmai și la timp ce i-a cerut procurorul DNA. Fără nicio altă verificare. Iar realitatea documentelor contabile de la acel moment demonstrează acest lucru. Ministerul Agriculturii arată, într-un alt document, că, referitor la înscrierea în contabilitate a sumei de 222.222.264 lei (60.587.345 euro), Direcția Generală de Buget Finanțe și Fonduri Europene a constatat că, “din interogarea bazelor de date contabile pe perioada 01.01.2007 – 31.12.2014, în contul <
Acest lucru demonstrează, fără niciun fel de dubiu, faptul că, la nivelul Ministerului Agriculturii, nu a existat niciodată vreun înscris în contabilitate care să evidențieze vreun prejudiciu în legătură cu privatizarea ICA. Acest prejudiciu a fost înregistrat în scriptele ministerului abia în august 2014, la finalizarea așa-numitului proces din dosarul “Telepatia”. De altfel, Ministerul Agriculturii nu putea înscrie acest prejudicuiu, deoarece privatizarea OICA a fost făcută în anul 2003, de către Agenția Domeniilor Statului, care deținea acțiunile privatizate, iar banii proveniți din vânzarea acțiunilor au fost virați în contul Ministerului Finanțelor Publice, Ministerul Agriculturii neavând niciodată calitatea care să-i permită să susțină că a fost păgubit.
Totul, bazat pe raportul expertului Papasteri, angajat de DNA
Singurul înscris care încearcă să justifice existența vreunui prejudiciu ca urmare a privatizării ICA este raportul de expertiză inventat la DNA, cu aportul expertului Mihai Papasteri, raport însușit de completul format din fosta judecătoare Camelia Bogdan și din colegul acesteia Alexandru Mihai Mihalcea. Asta, după ce, completul anterior, condus de judecătorul Stan Mustață, a refuzat să ia în considerare acel raport, deoarece nu existau probe că prejudiciul invocat chiar a fost cauzat.
Mai trebuie amintit, însă, că asupra lui Stan Mustață, de la Curtea de Apel București, au fost exercitate presiuni pentru a nu judeca potrivit probelor această speță, iar, în ziua în care trebuia să se pronunțe cu privire la apel, judecătorul a fost scos de DNA din sala de judecată, urmărit penal, cercetat, trimis în judecată și condamnat la închisoare. După care a decedat în condiții mai mult decât suspecte.
Plutonul “Camelia Bogdan – Alexandru Mihalcea” a refuzat să-l audieze pe Cioloș
După ce Mustață a fost “rezolvat”, dosarul ICA a încăput pe mâna Cameliei Bogdan și a lui Alexandru Mihai Mihalcea, iar lucrurile s-au întors la planul inițial. Cu doar patru zile înainte ca cei doi să pronunțe sentința definitivă, acuzații din dosar au solicitat instanței audierea lui Dacian Cioloș, în calitatea sa de fost ministru al Agriculturii, tocmai pentru că cei doi judecători, proaspăt intrați în dosar, urmau să se pronunțe pe o speță care privea constituirea Ministerului Agriculturii ca parte civilă cu un prejudiciu care nu reieșea din documentele contabile ale instituției, iar decizia constituirii a fost luată de Cioloș, la dispoziția DNA. Camelia Bogdan și Alexandru Mihai Mihalcea au respins cererea de audiere, arătând că acțiunea Ministerului Agriculturii ar fi urmat să fie respinsă ca nefondată, dacă instanța nu va constata existența acelui prejudiciu”. După patru zile, au dat condamnarea.
Astfel, se constată că instanța a preferat să meargă exclusiv pe varianta DNA, mai exact pe expertiza lui Mihai Papasteri, cu toate că, la dosar, exista o expertiză oficială care dovedea inexistentța prejudiciului și corecta privatizare a ICA. Și, iată cum, așa cum precizează însuși Ministerul Agriculturii, admite, în cele din urmă, abia după pronunțarea acestei sentințe, că prejudiciul a fost înregistrat în evidențele contabile ale Ministerului Agriculturii. Fapt ce demonstrează că, în 2008, instituția s-a constituit ca parte civilă în dosarul penal, prin semnătura lui Dacian Cioloș, fără a exista nicio dovadă înregistrată a vreunui prejudiciu în evidențele contabile ale Ministerului Agriculturii.
Mascarada prejudiciului, pe masa procurorilor SIIJ
De aproape un an, la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție se află un dosar de cercetare penală în care se verifică aceste aspecte. Modul cum dosarul ICA a fost instrumentat la DNA, modul cum factorii de decizie din Ministerul Agriculturii au admis să constituie instituția ca parte civilă și dacă au existat presiuni exercitate asupra martorilor sau asupra altor factori. Iar documentele referitoare la date contabile prezentate mai sus se află pe masa procurorilor SIIJ.
Din toamna anului trecut, la SIIJ s-au făcut audieri pe bandă rulantă. Mai mulți foști directori din minister au povestit că nu au găsit nicio dovadă a existenței vreunui prejudiciu, că acesta s-a constituit exclusiv în baza cererii DNA, că au existat presiuni și amenințări să adopte o poziție agreată oficial în această chestiune. “Lumea Justiției” a făcut rost de o parte a declarațiilor de martor, pe care le cităm în continuare.
Astfel, la data de 2 decembrie 2019, Carmen Bidașcu, fost director al Direcției Financiar Contabile din Ministerul Agriculturii, arată că “activitatea de privatizare a ICA a fost derulată de ADS. Referitor la creanțele stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, instituția publică are obligația de a face dovada pe parcursul derulării procedurilor judiciare de orice natură, prin a dovedi cu rapoarte de evaluare asumate. Cu referire concretă la dosarul ICA, până în cursul anului 2013, când am plecat din minister, nu se procedase la această constituire de parte civilă, întrucât nu se convenise asupra unui punct de vedere comun al factorilor de decizie, respectiv domnul director Miron Moldovan, reprezentanții Direcției Juridice. Nu am știut despre o adresă semnată de Dacian Cioloș în anul 2008 de constituire a ministerului ca parte civilă în dosarul ICA”.
La data de 21 octombrie 2019, Mirion Moldovan, fost director al Direcției Buget-Finanțe, declara la SIIJ: “Noi am considerat că nota DNA nu reprezintă un document primar în baza căruia să se efectueze înregistrarea în contabilitate. (…) Doamna Bidașcu Carmen a fost de acord că această notă nu poate să stea la baza efectuării unei înregistrări contabile. Având în vedere modul categoric în care mi s-au solicitat relații de către DNA, am apreciat că nici nu puteam să răspund altfel, întrucât, probabil, aș fi fost arestat sau mi s-ar fi făcut dosar penal. Prejudiciul nu putea fi înregistrat în contabilitate, întrucât nu existau documente certe care să fundamenteze existența acestuia. Formularea și conținutul adresei DNA impuneau un răspuns pozitiv. Nu puteai să te opui solicitării DNA, care îți spunea, ție, minister, că ai prejudiciu și un folos de care ar fi lipsit ministerul. Nu a existat nicio notă de fundamentare emisă de Direcția Buget-Finanțe în 2008 către ministrul Dacian Cioloș“.
Victime colaterale
La 25 februarie 2020, a fost audiată Marian Șerban, director al Direcției Financiar-Contabilitate. Aceasta a declarat: “Despre dosarul Telepatia nu am știut nimic până în anul 2014. Din punct de vedere financiar-contabil, nu exista niciun document care să fi fost înregistrat sau care să fie necesar să fie înregistrat în contabilitate și care să aibă legătură cu privatizarea ICA. (…) Am primit o decizie și un dosar gros – Decizia 888/8.08.2014. În baza acelei decizii, am înregistrat în contabilitate prejudiciul, reprezentând contravaloarea în lei a sumei de aproximativ 60 de milioane de euro. (…) Am făcut verificări în arhiva ministerului, era clar că nu exista niciun document contabil care să constituie bază de înregistrare”.
În 12 decembrie 2019, este audiat la SIIJ fostul director al Direcției Juridice, Laurențiu Lupu, care a declarat: “În situația formulată de organul judiciar în dosarul având ca obiect privatizarea ICA, sub semnătura mea am solicitat relații la Direcția Generală Buget-Finanțe și la ADS. Această sumă eu o consider exotică. Personal, sunt ferm convins că nu am avut nicio discuție la acel moment cu domnul ministru Dacian Cioloș. Era o spaimă în instituțiile publice cu privire la faptul că te leagă DNA, iar eu însumi fusesem audiat la DNA-ST Ploiești, pentru că, în calitate de director al Direcției Juridice, trimisesem către DNA o adresă prin care MADR nu se constituia parte civilă într-o altă speță”.