Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Legea votată recent de senatorii AUR, PSD și PACE, pentru transparentizarea veniturilor și a cheltuielilor ONG-urilor a stârnit reacții violente din partea societății civile. Organizațiile neguvernamentale refuză să-și declare sponsorii, dar și acțiunile pe care le plătesc. În timp ce senatorii susțin nevoia de a exista transparență totală în privința provenienței banilor care finanțează aceste organizații - atât a sumelor, cât și a sponsorilor, persoane fizice sau juridice, conform principiilor democrației -, ONG-urile spun că legea inițiată de partidul AUR este antidemocratică și „putinistă”. Nu doar în România există o astfel de abordare, iar scandalul pe această temă durează deja de cinci ani, în Uniunea Europeană. Mai mult, România riscă infringement și amenzi din partea UE, dacă această lege va fi promulgată, pentru că la Bruxelles deja a fost votată o directivă europeană care protejează ONG-urile de transparentizare - considerându-se că o astfel de acțiune ar descuraja atât donatorii, cât și acțiunile societății civile.
AUR a inițiat un proiect de lege prin care asociațiile, fundațiile și federațiile au obligația depunerii anuale la Agenția Națională de Administrare Fiscală a surselor de finanțare, votat de Senat, la începutul acestei săptămâni, cu 76 de voturi „pentru”, 32 „împotrivă” și 4 abțineri. Proiectul de act normativ prevede ca asociațiile, fundațiile și federațiile să depună anual o declarație cu privire la toate veniturile și sursele de finanțare ale acestora din anul anterior, indiferent de proveniența lor, cu precizarea tuturor elementelor de identificare ale persoanelor fizice - pentru sume mai mari de 5.000 de lei, și juridice. Declarația ar trebui să se depună la structurile teritoriale ale ANAF, împreună cu situațiile financiare anuale și să se publice într-o secțiune specială, pe pagina de internet a ANAF - respectându-se protejarea datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice cu excepția numelui.
Sancțiunile pentru nerespectarea obligației sunt foarte dure: ar urma suspendarea de drept a activității ONG-urilor care refuză să depună aceste declarații.
Proiectul a fost votat cu precădere de senatorii AUR, PSD și PACE, dar urmează să fie votat și de Camera Deputaților, unde sunt mai mulți membri ai acestor formațiuni. Legea s-ar putea bloca, temporar, la promulgare, dacă președintele României o va întoarce în Parlament, dar poate face acest lucru o singură dată și legea va fi promulgată, cu mici modificări. Se mai poate bloca la Curtea Constituțională a României, dacă cererea pentru CCR va fi formulată corect și judecătorii vor constata cel puțin o excepție de neconstituționalitate.
Dacă va trece de aceste filtre și va intra în vigoare, legea transparenței ONG-urilor ne-ar putea costa amenzi foarte mari din partea Uniunii Europene, prin infringement, pentru că există o directivă europeană care a impus transparentizarea lobby-iștilor, exceptând ONG-urile. Motivul pentru care aceste organizații au fost eliminate de pe lista celor care trebuie să-și declare sursele de finanțare și activitățile pe care le plătesc este că astfel nu ar mai avea curaj să lupte împotriva corupției.
Această explicație care s-a dat deja la nivel european a fost preluată acum și de ONG-urile din România care vor să-și ascundă atât sponsorii, cât și colaboratorii plătiți pentru diverse activități.
Texte luate prin metoda copy/paste, în ambele tabere
Legea inițiată de AUR și votată de PSD și de senatorii din grupul parlamentar PACE este considerată „putinistă”, pentru că a preluat o temă similară adoptată în Rusia, din anul 2012, când ONG-urile finanțate din străinătate puteau fi declarate drept „agenturi străine”, apoi Rusia a dat încă o lege prin care a respins intrarea pe teritoriul său a membrilor unor astfel de organizații, în 2015, iar ulterior li s-a impus organizațiilor să-și declare toate sursele de finanțare și finanțatorii.
O lege similară s-a votat și în Ungaria, unde finanțarea ONG-urilor este strict reglementată, fiind limitată de legislația privind protecția suveranității naționale și se aplică un control strict al fondurilor provenite din străinătate.
Aceleași principii s-au dezbătut și la nivelul UE, în privința transparenței finanțării ONG-urilor, după 2020. S-a avut în vedere presiunea instituțiilor europene pentru un control mai strict asupra modului în care organizațiile neguvernamentale folosesc banii publici, dar s-au luat în calcul mai ales criticile societății civile împotriva inițiativelor guvernamentale similare din Ungaria sau Cehia, considerate restrictive.
Riscăm infringement pentru încălcarea drepturilor omului
Astfel s-a ajuns la concluzia că UE poate finanța masiv sectorul neguvernamental, fără să ceară transparența ONG-urilor. Un raport major al Curții de Conturi Europene a subliniat faptul că finanțarea ONG-urilor de către UE este uneori opacă, iar identificarea beneficiarilor finali este dificilă, monitorizarea se limitează de cele mai multe ori doar la fondurile alocate direct, pierzându-se urma banilor atunci când ONG-urile îi redistribuie. Cu toate acestea, Directiva privind transparența și presiunea pentru integritate include măsuri de transparență doar în relația ONG-urilor cu instituțiile europene. Organizațiile care primesc fonduri europene au obligația de a face publică alocarea detaliată a acestora. Au fost excluși ceilalți sponsori, solicitându-se transparentizare suplimentară numai pentru ONG-urile care derulează activități de lobby.
Cererea venită din partea unor partide politice pentru transparentizarea surselor de finanțare ale ONG-urilor a fost criticată de reprezentanții acestor organizații ca „abuzivă”. ONG-iștii se apără și în România, de noul proiect de lege votat de Senat, arătând că retorica privind „transparența finanțării externe” a fost adesea folosită ca un instrument politic „pentru a bloca activitatea vocilor critice”, astfel încât s-ar încălca drepturi fundamentale. Comisia Europeană a inițiat proceduri de infringement împotriva statelor ale căror legi naționale privind ONG-urile au încălcat carta drepturilor fundamentale ale omului, iar în privința legiferării la nivel de UE a transparentizării finanțărilor, Bruxelles-ul s-a opus ferm acelor legislații naționale care vizează „stigmatizarea organizațiilor finanțate din străinătate” - sub falsul pretext al transparenței.
Cu alte cuvinte, România poate fi vizată de infringement, imediat după ce această lege s-ar aplica, având în vedere retorica ambelor tabere care acum s-a tradus și în limba română, cu argumente copy/paste – atât pro, cât și contra transparentizării.
Argumentele pro și contra ale senatorilor
Senatoarea USR Simona Spătaru a declarat că acest proiect de lege este „o execuție prin dictat administrativ” și că ar fi antiliberal și antidemocratic, „o propunere legislativă care nu are legătură cu transparența, scopul ei real fiind intimidarea și controlul total asupra societății civile”. „Sub pretextul corectitudinii fiscale, asociațiile și fundațiile sunt obligate să depună anual la ANAF declarații detaliate cu toate sursele de finanțare, inclusiv identitatea donatorilor, persoane fizice pentru sume de până la 5.000 lei. Aceste date vor fi expuse public, direct pe site-ul ANAF. (...) Cine va mai risca în România să doneze unei asociații care critică puterea sau investighează corupția știind că numele său va fi publicat pe listele ANAF?”, a explicat senatoarea, folosind exact aceleași explicații date anterior la nivel european de susținătorii ONG-urilor. S-a folosit și explicația potrivit căreia „transparența este doar paravanul, în timp ce intimidarea este adevăratul scop”.
Senatorul PNL Cristian Niculescu-Țâgârlaș a argumentat votul împotriva proiectului AUR prin faptul că ONG-urilor trebuie să li se protejeze caracterul privat al finanțărilor, „pentru că asta le oferă independența de mișcare și de acțiune”. Acesta a invocat Dreptul european care protejează viața privată, iar finanțarea unui ONG ar fi ceva similar...
UDMR a votat împotriva proiectului de lege, invocând birocrația care ar fi accentuată prin declarații suplimentare.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a explicat că toată lumea ar trebui să știe „cine finanțează procesele împotriva hidrocentralei Răstolița, cine finanțează procesele împotriva hidrocentralelor de pe Jiu și cine a finanțat procesul pentru oprirea Carierei de la Roșia, cea mai mare carieră de lignit”. „Haideți să vedem cine finanțează asemenea procese, cine are interes să nu avem hidrocentrale în România, cine are interes să oprim carierele de lignit din România. Despre asta este proiectul ăsta”, a declarat senatorul AUR, la votul de luni, din Senat.
Citește pe Antena3.ro
