O serie de comandanți, specialiști în drone și analiști militari ucraineni au dezvăluit pentru Reuters că acest tip de lovituri vizează ținte aflate la zeci sau chiar sute de kilometri în spatele liniei frontului și încep să afecteze simultan atât capacitatea militară, cât și infrastructura energetică a Rusiei.
Strategia Kievului se bazează pe ceea ce armata ucraineană numește „lovituri la distanță medie”, adică atacuri asupra unor obiective situate între aproximativ 30 și 180 de kilometri de linia frontului.
Țintele variază de la sisteme radar, dispozitive de apărare antiaeriană, depozite logistice și puncte de comandă la vehicule de aprovizionare și infrastructură petrolieră.
Oficialii ucraineni mai susțin că investițiile în aceste capabilități militare au crescut în ritm accelerat în ultimele luni. Chiar președintele Volodimir Zelenski a declarat recent că numărul acestor atacuri s-a dublat față de luna martie și s-a cvadruplat comparativ cu februarie.
Presiune pe armata și economia lui Putin
În ultimele luni, Ucraina a lovit în mod repetat infrastructura energetică rusă, inclusiv rafinării importante din Tuapse și Riazan. Atacurile au dus temporar la reducerea producției de petrol și la suspendarea activității unor instalații-cheie, precum rafinăria NORSI, a patra ca mărime din Rusia.
Analiștii spun că obiectivul nu este doar producerea unor pagube economice, ci și acela de a forța Rusia să își redistribuie sistemele de apărare antiaeriană departe de linia frontului.
Cu cât sunt mutate mai multe sisteme pentru protejarea infrastructurii din interiorul Rusiei, cu atât frontul devine mai vulnerabil, susțin experții militari.
Acest lucru oferă Ucrainei posibilitatea de a lovi mai ușor ținte militare aflate în adâncimea dispozitivului rus - depozite de muniție și combustibil, centre logistice sau echipe de operare a dronelor.
Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat că numai în luna aprilie au fost efectuate peste 160 de atacuri cu rază medie, la distanțe de până la 150 de kilometri în interiorul teritoriului Rusiei.
La rândul lor, comandanții ucraineni afirmă că una dintre cele mai importante consecințe ale acestor atacuri este încetinirea semnificativă a logisticii armatei ruse.
„Cu cât îi obligi să se retragă mai mult, cu atât logistica devine mai complicată.”, declară comandantul unui batalion ucrainean de sisteme fără pilot, citat de Reuters.
În practică, asta înseamnă distanțe mai mari între trupele aflate pe front și unitățile de aprovizionare, timpi mai mari de reacție și o vulnerabilitate crescută pentru convoaiele rusești.
La rândul său, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) consideră că ritmul ofensivei rusești a încetinit în ultimele luni, inclusiv din cauza acestor atacuri asupra infrastructurii și logisticii.
Industrie militară adaptată noului război
Războiul a accelerat și dezvoltarea industriei ucrainene de drone. Potrivit unor surse militare de la Kiev, cooperarea directă dintre producători și unitățile de pe linia frontului permite modificarea rapidă a sistemelor, în funcție de experiența din teren.
Dronele folosite pentru atacurile cu rază medie sunt în mare parte produse în Ucraina, cele mai utilizate modele fiind „Chaklun V” și „B-2”.
Un avantaj important constă în flexibilitatea acestui tip de armament. Operatorii spun că multe dintre drone sunt controlate manual în faza finală a atacului, ceea ce crește precizia loviturilor și permite identificarea țintelor în timp real.
În trecut, aceste lovituri reprezentau mai degrabă operațiuni punctuale. Acum au devenit o parte sistematică a războiului, precizează inginerii militari ucraineni.
Experții occidentali avertizează că doar atacurile dronelor cu rază medie nu vor schimba cursul războiului. Ei consideră însă că acestea modifică treptat dinamica frontului și obligă Rusia să se adapteze permanent.
În plus, costurile sunt incomparabil mai mici decât în cazul armamentului convențional de mare precizie, iar producția poate fi extinsă rapid.
Pentru Ucraina, aflată sub presiunea constantă a unei armate ruse superioare din punct de vedere numeric și tehnic, dronele au devenit astfel nu doar o soluție tactică, ci și una dintre principalele metode prin care încearcă să echilibreze războiul.
Și, potrivit analiștilor militari, capacitățile Kievului sunt încă în dezvoltare. „Cred că nici măcar nu am văzut încă nivelul maxim al acestor sisteme.”, este de părere un analist al grupului finlandez „Black Bird”, citat de aceeași agenție de știri.



