Camera Deputaților a adoptat tacit, prin depășirea termenului prevăzut pentru dezbateri, o propunere legislativă care vizează obligarea Curții Constituționale să soluționeze excepțiile de constituționalitate ale actelor normative ale Parlamentului în termen de 45 de zile. Inițiatorul proiectului, deputatul PNL Cristian Băcanu, fost secretar de stat în Ministerul Justiției, este și secretar al Comisiei Juridice, comisie care ar fi trebuit, în luna martie, să depună raportul la plen. Nu s-a întâmplat. Iar Guvernul condus de Florin Cîțu și Consiliul Legislativ au atras atenția, în scris, că proiectul de lege adaugă la Constituția României.
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale a fost adoptată tacit, pe data de 25 mai, de Camera Deputaților, fiind constatată depășirea termenului de 60 de zile pentru dezbaterea legilor organice. Inițiativa le aparține deputaților PNL Cristian Tudor Băcanu și Alexandru Kocsis-Cristea, primul fiind fost secretar de stat în Ministerul Justiției, în mandatul de anul trecut al lui Cătălin Predoiu, candidat PNL la Primăria Sectorului 5 și cel care a redactat, pentru Ludovic Orban, plângerea penală pentru înaltă trădare împotriva ex-premierului PSD Viorica Dăncilă, pentru decizia de a muta ambasada României în Israel, de la Tel-Aviv la Ierusalim.
Niciun alt parlamentar nu s-a raliat celor doi, pentru susținerea acestui proiect, iar Comisia Juridică a Camerei Deputaților, al cărui secretar este chiar Cristian Băcanu, avea termen pentru depunerea raportului data de 23 martie 2021. Raportul nu a fost depus.
Consiliul Legislativ: Măsurile propuse sunt inadmisibile
În schimb, în avizul negativ emis, Consiliul Legislativ atrage atenția asupra faptului că propunerea vizează adoptarea unor măsuri care privesc soluționarea cu celeritate a cauzelor care au ca obiect controlul de constituționalitate a priori exercitat de către CCR. „Impunerea unui termen de 45 de zile pentru soluționarea obiecției de neconstituționalitate creează premisele afectării aplicării eficiente a acestor texte de lege din actul normativ de bază, care cuprind reguli procedurale specifice”, se arată în avizul Consiliului Legislativ. Conform documentului citat, „în textul propus se instituie implicit obligația de exercitare cu prioritate de către CCR a soluționării obiecțiilor de constituționalitate. (…) Constituția nu stabilește o ordine a importanței exercitării atribuțiilor CCR, Legea adaugă la Constituție, fapt ce nu poate fi acceptat”.
De asemenea, Consiliul Legislativ mai constată că, deși proiectul de lege nu prevede expres consecințele nerespectării termenului stabilit, „singura interpretare posibilă pentru a conferi eficiență acestei dispoziții ar fi aceea că procesul legislativ ar putea continua, instituindu-se o prezumție legală de constituționalitate a dispozițiilor care au făcut obiectul sesizării CCR. Stabilirea la nivel de lege a unei astfel de prezumții de constituționalitate, în condițiile în care Parlamentul este parte în respectiva cauză, nu poate fi admisă, deoarece intră în contradicție cu Constituția”.
Executivul, critic cu legea, dar nu se pronunță
La dosarul actului normativ există și un punct de vedere al Guvernului Cîțu, în care se arată, și aici, că legea nu poate institui un termen în care Curtea Constituțională să se pronunțe asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea lor. „În Regulamentul de organizare și funcționare al CCR se instituie un termen de 90 de zile pentru depunerea raportului, de la data înregistrării sesizării”, arată Executivul. De asemenea, se precizează că, nici Codul de procedură civilă nu prevede un termen maximal pentru soluționarea unui proces aflat pe rolul unei instanțe judecătorești.
Cu toate acestea, chiar dacă răspunsul Guvernului este unul evident critic cu privire la legea lui Cristian Băcanu, în încheiere se spală pe mâini, susținând că „Parlamentul va decide asupra oportunității acestei inițiative legislative”.
Proiectul a trecut pe șest. Acum se află în dezbaterea Senatului
Cu toate că nu există raportul Comisiei Juridice, în ciuda avizului negativ al Consiliului Legislativ și în pofida criticilor formulate de Executivul condus de Florin Cîțu, propunerea legislativă și-a urmat cursul parlamentar, pe șest. Iar la data de 25 mai a fost adoptat tacit.
În forma adoptată de Camera Deputaților, fără vot, se arată că „CCR decide asupra constituționalității legilor înainte de promulgarea lor la sesizarea președintelui României, a președinților Camerelor, a Guvernului (doar premierul o poate face – n.red.), a ÎCCJ (doar șeful instanței supreme o poate face – n.red.), a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori, în termen de 45 de zile de la primirea cererii”.
De asemenea, se mai prevede că „în 15 zile de la primirea cererii, președintele CCR stabilește termen pentru dezbateri, acestea având loc chiar dacă nu s-au primit toate punctele de vedere prevăzute de lege. Mai mult, în același act normativ adoptat tacit, se mai prevede că „deciziile, hotărârile și avizele Curții Constituționale se redactează în 30 de zile de la pronunțare”.
Legea, în forma ei adoptată tacit de Camera Deputaților, a fost transmisă la Senat, care este forul decizional.