De atunci și până astăzi, Camera Deputaților a ținut proiectul la sertar și l-a scos de la „naftalină” în această primăvară. Cu un raport de adoptare, actul normativ ar fi trebuit supus votului Plenului, însă a fost întors la comisii, pentru emiterea unui raport suplimentar. Miza? Majorarea pedepselor prevăzute în textul inițial, de la între 3 luni și 2 ani de închisoare, la între 6 luni și 3 ani de închisoare.
Săptămâna aceasta, pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaților ar trebui să intre la vot final un proiect de lege inițiat în urmă cu aproape… patru ani și care a trecut de Senat în toamna anului 2019. Este vorba despre o lege care vizează modificarea și completarea Codului penal, al cărui principal inițiator, ex-senatoarea USR Florina Raluca Presadă (FOTO), nici nu mai face parte din noul Legislativ instalat în decembrie 2020.
Proiectul de lege în discuție are ca obiect de reglementare completarea articolului 226 din Codul penal, în vederea incriminării divulgării, difuzării, prezentării sau transmiterii, în orice mod, a unei imagini intime a unei persoane, fără consimțământul acesteia, de natură să producă acesteia o suferință psihică sau o știrbire a imaginii sale. Concret, în legea propusă se dorește ca divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, în orice mod, a unei imagini intime a unei persoane, identificate sau identificabile după informațiile furnizate, fără consimțământul persoanei înfățișate, de natură să producă acesteia o suferință psihică sau să aducă o atingere imaginii sale, să se pedepsească cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Este vizată publicarea ipostazelor cu tentă sexuală
Potrivit acestei inițiative legislative, prin imagine intimă se va înțelege „orice reproducere, indiferent de suport, a imaginii unei persoane nude, care își expune total sau parțial organele genital, anusul sau zona pubiană sau, în cazul femeilor, și sânii, ori care este implicată într-un raport sexual sau act sexual”.
Inițiatoarea proiectului de lege arată, în expunerea de motive, că „este des întâlnită percepția potrivit căreia dacă cineva a transmis de bunăvoie o fotografie intimă unei persoane de încredere, există un consimțământ tacit sau implicit și pentru distribuirea ei publică. Mai precis, consimțământul dat într-un context este luat drept consimțământ dat într-un cu totul alt context”.
Fostul parlamentar USR mai susținea, în acest document, că remediile civile actuale aflate la îndemâna victimelor pentru fapte care pot fi calificate drept pornografie din răzbunare nu sunt suficiente pentru descurajarea făptuitorilor de a comite această faptă. „Procesele civile sunt îndelungate, probarea prejudiciilor morale este dificilă, iar remediile constând în acordarea de daune morale sunt mai degrabă simbolice. În schimb, riscul de a suferi o condamnare penală are asupra făptuitorilor un cu totul alt efect. O condamnare penală înscrisă în cazierul cuiva mai poate fi ștearsă peste mult timp, odată cu reabilitarea, iar, între timp, poate atrage alte pedepse penale, cum ar fi în caz de recidivă sau de concurs de infracțiuni”, precizează Florina Raluca Presadă.
La Senat, legea a trecut, în 2019, cu unanimitate de voturi
Conform inițiatoarei, incriminarea faptei de pornografie din răzbunare este necesară în primul rând pentru a conferi nivelul potrivit de condamnare socială pentru un asemenea comportament, însă, în forma actuală, articolul 226 din Codul penal nu incriminează fapta distribuirii fără consimțământ a unor imagini deținute în mod legal, dar în privința cărora victima avea așteptări rezonabile de confidențialitate și pentru distribuirea cărora nu și-a dat consimțământul.
În 26 august 2019, atât Consiliul Economic și Social, cât și Consiliul Legislativ au avizat favorabil proiectul. De asemenea, în data de 2 octombrie 2019, respectiv la 4 octombrie 2019, comisiile raportoare ale Senatului - Comisia Juridică și Comisia pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați - au depus raportul comun de admitere. Legea a fost înscrisă pe ordinea de zi a Plenului Senatului de trei ori. Prima dată, la 9 octombrie, apoi la 16 octombrie, pentru ca la data de 21 octombrie 2019 să fie aprobată cu 94 de voturi „pentru”, la zero voturi „împotrivă” și nicio abținere. Au votat pentru adoptarea legii 46 de senatori PSD, 7 senatori UDMR, 18 senatori PNL, 10 senatori USR și 13 senatori neafiliați, de la vremea respectivă.
Raportul final, emis abia în aprilie 2023. Legea a fost întoarsă, pentru un raport suplimentar
Ei, bine, după ce legea a trecut de Senat, la data de 28 octombrie 2019, actul normativ a fost transmis Camerei Deputaților, care este forul decizional. Iar de atunci până în prezent, încă se află în dezbateri, deși au trecut mai bine de trei ani și jumătate.
Comisia juridică și Comisia pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați aveau obligația să depună raportul comun până cel târziu pe data de 26 noiembrie 2019. Au făcut-o abia în data de 16 februarie 2021. Comisia pentru Drepturile Omului a avizat pozitiv legea în 28 noiembrie 2019, iar Guvernul, condus la acel moment de Ludovic Orban, a exprimat un punct de vedere favorabil adoptării legii în discuție abia la data de 19 februarie 2020.
Deși raportul comun al celor două comisii raportoare a fost înaintat Plenului în 16 februarie 2021, legea nu a intrat la vot. A fost trimisă încă o dată la Guvern, pentru exprimarea unui nou punct de vedere, care a fost transmis de Guvernul Cîțu în 2 aprilie 2021.
Comisiile raportoare au reluat analiza legii la data de… 19 aprilie 2023 și trebuiau să transmită Plenului un nou raport comun aprobat la data de 28 aprilie 2023. Raportul a fost remis abia în data de 9 mai 2023, când legea a fost din nou amendată. Amendamentul la care, iată, s-a lucrat aproape trei ani și jumătate vizează majorarea pedepselor prevăzute în proiectul de lege, de la între 3 luni și 2 ani sau amendă, la între 6 luni și 3 ani sau amendă.
Săptămâna aceasta, proiectul ar trebui să intre, în sfârșit, la vot final, în Camera Deputaților.