De departe, cea mai interesantă propunere legislativă aflată, în prezent, în dezbaterea Parlamentului, din acest punct de vedere este proiectul de lege privind instituirea celei de-a treia zi de sâmbătă din luna septembrie, a fiecărui an, ca „Ziua Curățeniei Naționale”, proiect inițiat de senatorul UDMR Tanczos Barna, fost ministru al Mediului în Guvernul Cîțu.
Prin acest proiect, ar urma să se instituie cea de-a treia zi de sâmbătă din luna septembrie a fiecărui an ca „Ziua Curățeniei Naționale”, „pentru a accentua responsabilitatea socială a cetățenilor, cât și a autorităților publice și a persoanelor juridice, în vederea încurajării acțiunilor de curățenie cu impact pozitiv asupra mediului, a colectării separate și a depozitării deșeurilor”.
Astfel, „cu prilejul Zilei Curățeniei Naționale, Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul, autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și instituțiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot organiza activități culturale, sociale și educaționale prin care să fie promovate bune practici în privința acțiunilor de curățare a mediului și a importanței păstrării unui mediu curat”. De asemenea, proiectul de lege prevede că aceste instituții centrale și locale „pot aloca fonduri din bugetele proprii, în limita alocării fondurilor bugetare aprobate, în vederea organizării și derulării în bune condiții a acestor manifestări, respectiv în vederea acordării de sprijin material, financiar și logistic entităților care doresc să organizeze evenimente și acțiuni publice dedicate desfășurării unor activități de curățare a mediului”.
Tanczos Barna invocă Green Deal, în expunerea de motive
Și mai interesantă decât legea propusă în sine este expunerea de motive semnată de Tanczos Barna, din care, de departe, sar în ochi trei idei. Prima este aceea că „stabilirea Zilei Curățeniei Naționale va ajuta și la creșterea nivelului de conștientizare a cetățenilor, autorităților și companiilor cu privire la necesitatea de respectare a țintelor obligatorii și facultative în privința deșeurilor, stabilite prin Green Deal”.
Apoi, senatorul UDMR susține că „prin participarea la activități de curățenie, cetățenii vor dezvolta un sentiment de proprietate și mândrie în comunitățile lor, favorizând legături sociale mai puternice și un angajament comun față de protecția mediului”. Iar ultima idee din acest calup extras din expunerea de motive sună astfel: „Ziua Curățeniei Naționale oferă oportunitatea de a promova exercițiile fizice în aer liber ca parte a efortului de curățenie. Aceasta nu numai că aduce beneficii sănătății și bunăstării personale, ci crește conștientizarea despre importanța activității fizice pentru sănătatea generală”.
Proiectul de lege este susținut de 45 de parlamentari de la PNL, PSD, USR, UDMR și neafiliați, iar, pe 25 iunie 2024, a trecut de Senat, el fiind transmis Camerei Deputaților în 2 septembrie, pentru a intra la vot final în forul decizional.
Urmeză Anul Național al Copilului
Tot pe rolul Camerei Deputaților se află și proiectul de lege privind instituirea anului 2025 drept „Anul Național al Copilului”, având-o drept inițiatoare pe deputata PSD Natalia Intotero, ministrul Familiei în Funcție.
Propunerea legislativă cuprinde reglementări asemănătoare cu cele din legea lui Tanczos Barna, cu diferența că, în contextul Anului Național al Copilului, „toate concursurile de proiecte dedicate activităților non-profit, finanțate de autoritățile locale în baza Legii 359/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități non-profit de interes general vor include obligatoriu o componentă dedicată copiilor. Această componentă va avea ca obiectiv promovarea dezvoltării lor armonioase, a accesului la educație, la activități culturale, sportive și de timp liber, precum și protecția drepturilor copilului”.
Acest proiect de lege a trecut de Senat tot la data de 25 iunie 2024 și, tot din 2 septembrie, se află pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional.
Lista actelor normative similare care așteaptă să primească votul final
Lucrurile nu se opresc aici. Deputatul PNL Cristian Băcanu a inițiat un proiect de lege pentru completarea articolului 3 din Legea 79/2019 privind instituirea Zilei naționale a gastronomiei și vinului românesc. Prin legea citată, ziua națională în cauză a fost stabilită pentru prima zi de duminică a lunii octombrie a fiecărui an.
Proiectul deputatului PNL Băcanu propune ca Ziua Națională a gastronomiei și vinului românesc să poată fi „marcată și de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, prin organizarea de evenimente și programe de diplomație publică și culturală, cu caracter social, economic sau științific, care pun în valoare specificul gastronomiei și vinului românesc, pentru promovarea imaginii României în lume, a industriei viticole, turismului și dezvoltării regionale din țara noastră. Ca și celelalte două proiecte la care am făcut referire mai sus, și această lege a trecut de Senat, în 25 iunie, și se află în dezbaterea Camerei Deputaților.
Anul acesta, în afară de cele trei proiecte de lege, au mai fost depuse alte șase inițiative legislative similare. Vorbim despre Legea pentru instituirea zilei de 14 mai ca „Ziua Solidarității și Prieteniei dintre România și Statul Israel”, care a devenit Legea 86 din 9 aprilie 2024. Apoi, vorbim despre legea pentru instituirea zilei de 21 aprilie ca „Ziua Prieteniei dintre România și Republica Federală Germania”, care a devenit Legea 79 din 4 aprilie 2024.
De asemenea, mai există legea pentru instituirea zilei de 24 noiembrie ca „Ziua Stephan Ludwig Roth – Ziua respectării națiunii române de către minoritățile etnice”, actul normativ aflându-se în comisii. De asemenea, pe rolul Camerei Deputaților se află legea pentru instituirea Zilei Naționale a Țăranului Român în a doua duminică a lunii octombrie, legea pentru instituirea zilei de 1 august ca Ziua Națională a Salvamont România și legea privind instituirea zilei de 9 septembrie ca Ziua Națională a Bunicilor.