Proprietarii care nu vor să respecte legea și să-și renoveze clădirile cu grad ridicat de risc seismic ar putea primi cadou 200 de milioane de euro de la stat și cazare gratuită pe durata lucrărilor de consolidare și renovare. Doar în Capitală s-ar cheltui 80 de milioane de euro, pentru 180 de proprietăți private care pun în pericol viețile locatarilor și pe ale trecătorilor, deși sunt în vigoare trei legi care-i obligă pe proprietari să-și repare singuri casele.
O lege din 1994 obligă proprietarii de clădiri degradate, care pun în pericol viața locatarilor și a trecătorilor, să-și repare imobilele. Mai mult, statul oferă expertiză gratuită, adică din banii celorlalți contribuabili, apoi suma necesară pentru consolidare și renovare, care trebuie înapoiată în cel mult 25 de ani. Dobânda este plătită de stat. Chiar și așa, beneficiarii refuză ajutorul și nu sunt trași la răspundere, deși încalcă mai multe legi în vigoare. Noua soluție găsită de un deputat PNL și de actuala conducere interimară a Primăriei Capitalei este să se plătească integral cheltuielile de la bugetul de stat, cu pretextul că un cutremur ar face mii de victime. Mai mult, se vorbește despre despăgubiri pe care statul ar trebui să le plătească, în caz de cutremur devastator, deși există o lege care obligă toți proprietarii de imobile să plătească asigurări. Această lege este respectată doar de românii care n-au înțeles că i se pot sustrage, fără a fi sancționați. Mulți dintre acești proprietari închiriază clădirile pe sume foarte mari, mai ales în centrul Capitalei, dar nu sunt dispuși să renoveze din banii lor. Președintele Klaus Iohannis a promulgat recent legea care interzice desfășurarea de activități în clădirile cu risc seismic ridicat, lege care modifică OUG 20/1994. Mai multe teatre și cinematografe și-au suspendat activitatea, iar mulți proprietari de localuri și magazine au fost nevoiți să închidă afacerile. Proprietarii suferă acum, pentru că nu mai încasează sume foarte mari de la foștii chiriași, dar noua lege i-ar putea ajuta „să-și scoată pârleala”, pe banii contribuabililor, astfel încât ar avea clădiri nou-nouțe în doi-trei ani, numai bune de vândut sau de închiriat pe și mai mulți bani. Sumele urmează să vină dintr-un Fond pentru Clădirile cu Risc Seismic Iminent, ce ar urma să fie constituit la nivelul Guvernului, potrivit unui proiect de lege inițiat de deputatul PNL Ovidiu Raețchi. Chiar și așa, unii proprietari ar putea să refuze consolidarea gratuită. „Practic, prin acest fond ar urma să fie asigurată finan-țarea integrală de către stat a lucrărilor de consolidare, unul dintre motivele pentru care proprietarii refuză începerea lucrărilor fiind faptul că trebuie să suporte cheltuielile. În același timp, este nevoie de dispunerea unei măsuri de evacuare, în cazul persoanelor care blochează lucrările, însă doar după ce li se asigură cazare temporară”, explică Raețchi.
Bătrâni nevoiași care sunt dați ca exemplu
Deputatul susține că proprietarii nu ar vinde clădirile cu un preț mult mai mare după reno-vare, pentru că sunt bătrâni și nevoiași. „În momentul de față, aceste clădiri se prăbușesc . Propun ca statul să plătească integral, pentru că întot-deauna va exista o persoană care să nu dorească să se consolideze clădirea . E s t e singura soluție realistă pentru a rezolva problema. Banii există de mulți ani într-un cont care nu a fost folosit (fondurile pentru consolidarea și renovarea clădi-rilor cu grad ridicat de risc seismic, pe care proprietarii trebuie să le plătească în termen de 25 de ani). Este vorba de un pericol public. Proprietarii sunt pensionari care nu-și permit să plătească renovările”, mai spune Raețchi. Ideea s-a născut la propunerea actualei conduceri interimare a Primăriei Capitalei, spune deputatul. „Responsabilii din Primăria Capitalei ne-au sugerat că este unica soluție. S-au căutat toate modalitățile. Eu propun singura variantă pe care o cred realizabilă. Ca să reparăm clădirile cu grad maxim de risc seismic avem nevoie de 80 de milioane de euro. Sunt 180 de clădiri cu risc de prăbușire. Proprietarii vor fi evacuați și vor fi cazați în apartamentele Primăriei Capitalei. Cei de la Primărie m-au asigurat că pentru persoanele care vor fi evacuate vor fi puse la dispozilie aceste apartamente. De la an la an se reportează 200 de milioane de euro care nu sunt folosiți, bani care se recoltează cu acest scop”, mai spune Raețchi. Nici contribuabilii care vor plăti reparațiile pentru alții, nici juriștii nu înțeleg pe ce se bazează acest proiect de act normativ care contravine oricărui principiu constituțional și care nu ține cont de celelalte legi în vigoare, cu drepturi și obligații prevăzute pentru propri-etari. „Nu este normal ca statul să plătească din bani publici consoli-darea și renovarea unor clădiri care aparțin unor proprietari. Cu atât mai puțin este firească o lege în acest sens. Și expertizele gratuite au folosit niște bani din bugetul local. Dacă va exista o astfel de lege, ar fi o nouă metodă de a face bani în România, pentru că oricine ar putea cumpăra o clădire cu bulină roșie la un preț foarte mic, pentru a o vinde după ce statul o renovează din bani publici. Fiind în zone ultracentrale ale Capitalei sau ale marilor orașe, aceste clădiri s-ar vinde și cu prețuri de zece ori mai mari”, explică avocatul Marius Damian.
Proprietari care investesc milioane de euro
De această lege a gratuității renovării clădirilor ar fi putut beneficia și alți propri-etari, care, însă, au scos din buzunar sume fabuloase pentru aceste lucrări. „Astfel de investiții în clădiri istorice pleacă de la 500.000 de euro și pot ajunge până la 2-3 milioane de euro, în funcție de problemele de consolidare, de nivelul finisajelor folosite, de gradul de automatizare a instalațiilor și, bineînțeles, de alegerea unor echipe profesi-oniste, cu experiență în astfel de proiecte”, explică Loredana Preda, proprietara unei clădiri de patrimoniu din centrul Bucureștiului pe care a transformat-o dintr-o ruină într-o bijuterie arhitecturală: Palatul Noblesse. Clădirea era, până acum trei ani, o ruină, dar proprietarul a plătit integral reno-varea. După o investiție privată de milioane de euro, nici măcar nu se reduce impozitul pentru cei care readuc în circuitul turistic și economic bijuteriile arhitecturale. „La noi, legislația funcționează, în mod paradoxal, în sens invers. Scutirile care există la plata impozitului pe clădiri declarate monumente istorice nu se aplică dacă acestea se folosesc pentru activități economice, conform articolului 250 din Codul Fiscal, punctul 2. Cred că pentru proprietarii care deja au suportat din surse proprii astfel de investiții, o facilitate bună ar fi scutirea de la plata impozitului pe clădire, iar acest avantaj ar genera mult mai mult interes și din partea altor investitori pentru reabilitarea și utilizarea cât mai eficientă a clădirilor monument istoric”, mai spune Loredana Preda.
Până la un an durează doar proiectarea. Alte luni pentru avize
„Realizarea proiectelor pentru o astfel de renovare durează între șase și nouă luni, în funcție de expertiza tehnică, de cerințele de pe certificatul de urbanism și de destinația clădirii. Cel mai important proiect este studiul istoric, cel care documentează stilul arhitectural al clădirii, evenimentele istorice care țin de foștii proprietari și de arhitectul inițial, elementele de importanță arhitecturală, încadrarea istorică și tipologică, elemente de tehnică de construcție istorică și starea actuală a construcției, dar și problemele generale de degradare și indicațiile de intervenție. Acest studiu trebuie avizat de un specialist al Ministerului Culturii și constituie documentul de bază pentru obținerea avizului de la același minister”, explică Alessandro Lusito, manager și arhitect de interior Studio Insign, care s-a ocupat de lucrarea de consolidare, renovare și reabilitare a clădirii Noblesse. Proiectarea și avizele costă zeci sau chiar sute de mii de euro și durează luni în șir. „O astfel de reabilitare are nevoie de opt, până la zece avize, în funcție de destinația clădirii. Doar partea de proiectare care cuprinde arhitectura, proiect de instalații și expertiza tehnică pentru o clădire ca Palatul Noblesse ajunge undeva la minimum 25.000 de euro”, mai spune arhitectul.
Proiectul consolidărilor gratuite contrazice, în an electoral, Legea 153 din 2011, care îi obligă pe deţinătorii clădirilor să ia din proprie iniţiativă măsurile de realizare a lucrărilor de intervenţie. În caz contrar, administraţia publică locală notifică acestora obligaţiile care le revin în condiţiile acestei legi. Dacă lucrările de intervenţie necesare nu au fost executate sau au fost începute, dar nu au fost finalizate, în termenele notificate, precum şi în situaţia în care deţinătorii notificaţi refuză executarea lucrărilor de intervenţie în condiţiile şi la termenele notificate, primarul poate solicita consiliului local aprobarea executării de către autoritatea administraţiei publice locale a lucrărilor de intervenţie, în numele şi pe cheltuiala deţinătorilor notificaţi, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul local, cu condiţia constituirii dreptului de creanţă şi a recuperării cheltuielilor de la deţinătorii notificaţi, în condiţiile legii, până la data recepţiei finale a lucrărilor de intervenţie executate.
În prezent, în București există 366 de clădiri expertizate tehnic și încadrate în clasa I de risc seismic, dintre care 183 cu pericol public, iar în clasa II de risc seismic sunt încadrate 306 clădiri. În baza programului prevăzut de OUG 20/1994, în perioada 2002- 2012 au fost consolidate doar 14 clădiri, iar în anii 2013-2015 doar 4 clădiri, deoarece legea prevede imposibilitatea executării lucrărilor, dacă un singur proprietar dintr-o clădire se opune lucrărilor. Cu toate acestea, în aceeași perioadă 35 de clădiri au fost consolidate din sursele proprii ale proprietarilor. În acest program, statul asigură plata lucrărilor de consolidare, dar proprietarii trebuie să restituie banii, fără dobândă, în cel mult 25 de ani.