Legislaţia se modifică pentru a acorda drepturi celor proveniţi din categoria celor consideraţi „marginali” sau „discriminaţi”. Doar în luna iunie, de pildă, în România s-au propus trei iniţiative legislative de modificare a Legii Educaţiei care se referă la facilităţi acordate studenţilor proveniţi din centrele de plasament, la acordarea de fonduri din bugetul de stat pentru învăţământul postliceal particular sau la dreptul tuturor elevilor de a susţine evaluarea naţională în clasa a VIII-a, fie că au absolvit generala, fie că figurează pe lista corigenţilor.
Legile cu tentă socială s-ar putea ajusta şi în România, scopul fiind conferirea unor drepturi grupurilor minoritare. De exemplu, Legea educaţiei în vigoare stipulează că universităţile pot acorda, dacă senatul decide, minimum un loc la buget tinerilor care provin din centrele de plasament. O propunere legislativă pentru modificarea Legea educaţiei naţionale, iniţiată de deputatul neafiliat Gabriela Podaşcă, recomandă indicarea în mod precis în textul legii că instituţiile de învăţământ superior trebuie să acorde, în afara cifrei de şcolarizare aprobate, cel puţin 10 locuri bugetate garantate pentru studii gratuite absolvenţilor de liceu care au luat bacalaureatul proveniţi din sistemul de protecţie socială. Până acum, când a fost vorba de locuri bugetate acordate stundenţilor proveniţi din medii cu risc socio-economic ridicat sau marginalizate social, abordarea universităţilor a diferit. De pildă, UMF „Carol Davila” Bucureşti acordă în 2018, în afara cifrei de şcolarizare finanaţate de la buget, 4 locuri fără taxă de şcolarizare pentru studenţii proveniţi din centrele de plasament. SNSPA a acordat pentru prima dată în 2017 la admiterea în ciclul de licenţă 9 locuri fără taxă de şcolarizare celor din centrele de plasament. Scutirea de taxe s-a acordate pentru cei 3 ani de studii, dar cei declaraţi admişi au avut şi locuri gratuite în cămine sau alte beneficii în funcţie de mediile obţinute. Unii au luat burse sau au primit ajutor financiar pentru a-şi cumpăra haine. Alte universităţi au metodologii mai echivoce.
Copiii defavorizaţi, lăsaţi de izbelişte?
Universtitatea Bucureşti nu menţionează concret care este numărul de locuri scutite de taxă pentru tinerii din centrele de plasament, ci doar că acestea se vor decide în baza unei proceduri adoptate de Consiliul de Administraţie. În prezent, potrivit unei propuneri de modificare a Legii Educaţiei, universiţăţile ar putea asigura studenţilor marginalizaţi locuri gratuite aferente integrării lor academice, sociale şi culturale în comunitate şi un traseu educaţional prielnic.
În România, anual, în jur de 9.000 de tineri părăsesc centrele de plasament la 18 ani pentru a-şi începe viaţa pe cont propriu. Majoritatea dintre ei nu ştiu că îşi pot continua studiile în universităţi şi că astfel le-ar creşte şansele de a se integra în societate sau de a avea un loc de muncă.
Bani pentru viitoarele asistente
Deputatul USR Cristina Ionela Iurişniţi (foto) vrea să creeze oportunitatea pentru alocarea bugetară a fondurilor destinate învăţământului postliceal particular cu un proiect de modificare a Legii Educaţiei. Parlamentarul consideră că astfel s-ar elimina discriminarea dintre şcolile postliceale de stat şi cele particulare. „Conform studiile, în jur de 50.000 de elevi urmează anual cursurile şcolilor postliceale sanitare, fapt care relevă importanţa modificării legislative, în sensul alocării sumelor de bani din bugetul de stat pentru susţinerea acestui tip de învăţământ”, se arată în expunerea de motive semnată de deputatul USR.
Examen pentru toţi elevii
O altă iniţiativă de modificare a Legii Educaţiei cere asigurarea tuturor elevilor de clasa a VIII-a dreptul de a susţine evaluarea naţională, în prezent acest drept fiind acordat doar absolvenţilor de clasa a VIII-a. „Sistemul actual permite şcolilor să îşi ridice artifial – dar legal – media la evaluările naţionale, lăsând în situaţie de corigenţă elevii care prezintă risc ridicat de a avea rezultate slabe la evaluare“, arată iniţiatorul propunerii legislative, deputatul independent Adrian Dohotaru, în expunerea de motive.