Jurnalul.ro Ştiri Politică Legea „Nu aruncați mâncarea”, rămasă în gât la Agricultură

Legea „Nu aruncați mâncarea”, rămasă în gât la Agricultură

de Gabriela Antoniu    |   

România marchează Ziua naţională a alimentaţiei şi combaterii risipei alimentare, sărbătorită la 16 octombrie, cu o lege promulgată, dar prorogată de de trei ori. Legea privind diminuarea risipei alimentare trebuia aplicată încă de anul trecut, dar lipsa normelor de aplicare a dus la amânări repetate. Între timp, un proiect de lege de stimulare a donării alimentelor zace în Parlament, deşi trebuia adoptat în procedură de urgenţă.

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a decis acum aproape 40 de ani să instituie Ziua Mondială a Alimentaţiei la 16 octombrie. În 2016, Parlamentul a stabilit ca România să sărbătorească la 16 octombrie Ziua naţională a alimentaţiei şi combaterii risipei alimentare.

Câteva luni mai târziu, acelaşi Parlament adopta Legea 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, care trebuia să intre în vigoare în luna mai 2017.

Legea conţine măsuri de responsabilizare pentru diminuarea risipei alimentare pe lanţul agroalimentar, vânzarea cu preţ redus a produselor aflate aproape de expirarea datei-limită de consum; transferul alimentelor, aproape de expirare, prin donare sau sponsorizare, pentru consumul uman; direcţionarea subproduselor nedestinate consumului uman către unele categorii de animale, transformarea alimentelor improprii consumului în compost şi biogaz. De asemenea, actul normativ instituie măsuri pentru distrugerea alimentelor neutilizibile în unităţi autorizate. Încălcarea acestor prevederi se sancţionează cu amenzi de la 1.000 lei la 10.000 lei.

Deşi promulgată, legea nu a intrat în vigoare nici până astăzi. Motivul? Ministerul Agriculturii nu a elaborat normele metodologice de aplicare a legii. Ca urmare, aplicarea ei a fost suspendată prin ordonanţă de urgenţă până la 31 decembrie 2017. Dar nici după această dată legea nu a fost aplicată, iar Guvernul a dat o altă ordonanţă de urgenţă, amânând-o până la 30 iunie 2018.

La 25 iulie 2018, aplicarea legii a fost suspendată din nou până la 1 februarie 2019, dar nu prin ordonanţă, ci printr-o lege adoptată de Parlament, urmând ca între timp Ministerul Agriculturii să emită normele de aplicare, iar Guvernul să le adopte printr-o hotărâre.

Între timp, mai mulţi parlamentari PSD şi ALDE au depus la Senat o propunere legislativă pentru modificarea Legii privind diminuarea risipei alimentare. Iniţiatorii propun ca operatorii economici care transferă alimente prin donare să beneficieze de facilităţile prevăzute de Codul fiscal. Numai că proiectul are o soartă asemănătoare legii pe care o modifică. Deşi înregistrat la Senat în procedură de urgenţă la 20 septembrie, nu a intrat în dezbaterea niciunei comisii de specialitate, aşteptând punctul de vedere al Guvernului şi avizul Consiliului Legislativ. A primit doar avizul favorabil al Consiliului Economic şi Legislativ. Şi aceasta în condiţiile în care, conform Regulamentului Senatului, proiectul trebuia adoptat în 30 de zile, deci până la 20 octombrie şi trimis Camerei Deputaţilor care are ultimul cuvânt.

Obiceiurile românilor arată că avem nevoie de o lege funcţională privind combaterea risipei alimentare. “Cumpărăm din toate, dar cum nu le putem mânca, alimentele ajung să se altereze, să iasă din garanție și ajung direct la coșul de gunoi. E tipic românesc am putea spune, având în vedere că cifrele arată că, deși suntem săraci, 40 % din veniturile realizate le dăm pe mâncare”, atrage atenţia europarlamentarul Daniel Buda. Statisticile UE arată că ocupăm ocupă locul 9 în Europa la capitolul risipă alimentară cu 2,2 milioane de tone de alimente aruncate în fiecare an (2,55%), respectiv peste 6 000 de tone pe zi.

Comisarul european pentru Sănătate şi Siguranţă Alimentară, Vytenis Andriukaitis a precizat că , la nivelul UE, a fost instituită o platformă privind pierderile alimentare și risipa de alimente, operațională din toamna anului. Legislația revizuită privind deșeurile adoptată la 30 mai 2018 solicită statelor membre să reducă risipa de alimente în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare cu alimente, să pregătească programe de prevenire a risipei de alimente, să monitorizeze nivelurile de deșeuri alimentare și să prezinte rapoarte anuale pe această temă.

Subnutriţi vs obezi

Cele mai recente date ale Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) arată că peste 820 de milioane de persoane suferă, în prezent, de malnutriţie cronică, alte 672 de milioane suferă de obezitate, iar alţi 1,3 miliarde sunt supraponderali.  70% din populaţia afectată de sărăcie trăieşte în zonele rurale, unde viaţa lor depinde de agricultură, piscicultură şi silvicultură. Din acest motiv, Foamete ''zero'', unul dintre obiectivele Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, urmăreşte o transformare a economiei rurale. În acest sens, guvernele trebuie să creeze oportunităţi pentru dezvoltarea investiţiilor sectorului privat în agricultură, odată cu creşterea numărului de programe de protecţie socială pentru categoriile vulnerabile şi crearea de legături între producători şi zonele urbane, conform FAO. De asemenea, micii producători trebuie să adopte metode noi, sustenabile, pentru a creşte productivitatea şi veniturile. Asigurarea mobilităţii în comunităţile rurale necesită o abordare care să ţină cont de mediu, care să încurajeze dezvoltarea tehnologică şi care să creeze oportunitatea unor locuri de muncă stabile şi profitabile.

Obiceiurile românilor arată că avem nevoie de o lege funcţională privind combaterea risipei alimentare. România ocupă locul 9 în Europa la capitolul risipă alimentară, cu peste 6 000 de tone de alimente aruncate pe zi.

 

 

Subiecte în articol: lege alimentatie amanata
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri