Ziua amintește de jertfa a 40 de soldați creștini din armata romană, care au refuzat să renunțe la credința lor și au murit pentru Hristos.
În tradiția populară românească, această zi marchează și începutul anului agricol, fiind însoțită de numeroase obiceiuri, precum împărțirea mucenicilor sau ritualul celor 44 de pahare.
Cine au fost cei 40 de Mucenici din Sevastia
Potrivit tradiției creștine, cei 40 de Mucenici erau soldați din Legiunea a XII-a Fulminata a armatei romane, staționați în orașul Sevastia din Armenia Mică (în prezent în Turcia).
În anul 320 d.Hr., în timpul împăratului Licinius, creștinii au fost persecutați în Imperiul Roman. Guvernatorul provinciei, Agricola, a ordonat soldaților să aducă jertfe zeilor păgâni.
Cei 40 de militari au refuzat însă să se lepede de credința lor creștină.
Martiriul celor 40 de soldați
Conform relatărilor din scrierile bisericești și din sinaxarele ortodoxe, soldații au fost condamnați la o pedeapsă extrem de crudă.
Ei au fost dezbrăcați și obligați să stea pe lacul înghețat din apropierea cetății Sevastia, în toiul iernii. Pe malul lacului fusese pregătită o baie caldă pentru cei care ar fi renunțat la credință.
Unul dintre soldați a cedat și a ieșit din apă, însă a murit imediat după ce a intrat în baia fierbinte.
Tradiția spune că, în acel moment, unul dintre gardieni, impresionat de credința lor, s-a declarat creștin și s-a alăturat celor rămași pe lac, completând astfel din nou numărul de 40.
În cele din urmă, martirii au fost uciși, iar trupurile lor au fost arse pentru a nu putea fi cinstite de creștini.
Semnificația religioasă a sărbătorii
În calendarul ortodox, cei 40 de Mucenici sunt considerați exemple de credință, curaj și statornicie în fața persecuțiilor.
Sărbătoarea lor cade în timpul Postului Paștelui, iar Biserica permite în această zi dezlegare la vin și ulei, în amintirea jertfei lor.
În biserici se oficiază slujbe speciale, iar credincioșii aduc colivă, mucenici și alte alimente pentru a fi sfințite și împărțite de pomană.
Legătura cu tradițiile populare
În cultura populară românească, ziua de 9 martie este considerată un moment de trecere între iarnă și primăvară.
Sărbătoarea închide perioada Babelor de Martie și deschide simbolic noul an agricol.
În multe zone ale țării există credința că, în această zi, pământul se dezgheață, iar natura începe să revină la viață.
Mucenicii – simbolul jertfei
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este prepararea mucenicilor.
Există două tipuri principale:
- mucenicii moldovenești, copți, în formă de opt, unși cu miere și presărați cu nucă
- mucenicii muntenești, fierți în apă cu zahăr, scorțișoară și nucă
Forma de opt simbolizează infinitul, viața veșnică și jertfa martirilor.
Legenda celor 44 de pahare
Un alt obicei cunoscut este cel al celor 44 de pahare de vin sau țuică.
Potrivit tradiției:
40 de pahare sunt închinate celor 40 de mucenici
4 pahare simbolizează anotimpurile sau cele patru puncte cardinale
În unele zone se spune că fiecare pahar reprezintă puterea și sănătatea pentru tot anul.
În alte locuri, oamenii beau doar 40 sau 44 de înghițituri, nu pahare întregi.
Obiceiuri populare din 9 martie
În multe regiuni ale României, ziua mucenicilor este însoțită de diverse tradiții:
- gospodarii lovesc simbolic pământul cu ciocane sau bâte, pentru a alunga frigul
- se aprind focuri ritualice în curți sau pe câmp
- se împart mucenici, mere, nuci și colaci pentru sufletele celor adormiți
În unele zone se spune că, dacă în această zi tună, vara va fi roditoare.
Sărbătoarea celor 40 de Mucenici are o dublă semnificație: religioasă, prin cinstirea martirilor creștini și tradițională, prin obiceiurile legate de începutul primăverii și al anului agricol
Pentru mulți români, ziua de 9 martie este un moment de rugăciune, pomenire a celor adormiți și păstrare a tradițiilor străvechi.