Leul a avut un an 2018 stabil în raport cu euro, fluctuaţiile, determinate atât de cauze interne, cât şi externe, fiind mai mici decât ale celorlalte monede din regiune. Pentru anul viitor, experţii din cadrul BNR estimează, de asemenea, o volatilitate scăzută a monedei naţionale.
Primul trimestru al anului a fost marcat de o tendință generală de ușoară depreciere a leului din cauza deteriorării balanței comerciale și a contului curent în ansamblu, dar şi în contextul creșterii aversiunii la risc a investitorilor față de piețele emergente, aversiune generată de măsurile protecţioniste iniţiate pe plan global, se arată în Raportul asupra stabilității financiare, publicat de Banca Naţională a României (BNR).
Maxim istoric în iunie
În luna iunie 2018, cursul EUR/RON a atins un maxim istoric pe fondul intensificării tensiunilor politice din Italia și al aprecierii dolarului, menţionează documentul citat. Cu toate acestea, ecartul mărit al ratelor pieței financiare locale și așteptările investitorilor legate de creșterea ratei de politică monetară în luna august au dus la aprecierea monedei naționale. La începutul lunii august, leul s-a depreciat față de moneda europeană datorită crizei economice din Turcia, ce a crescut riscul de contagiune către economiile din Europa de Est. Volatilitatea cursului de schimb EUR/RON a fost însă sub cea a forintului ungar și a zlotului polonez, pe când coroana cehă a avut cea mai ridicată volatilitate din regiune ca urmare a renunțării la pragul impus asupra cursului de schimb în luna martie a anului precedent, informează raportul băncii centrale.
Şocul inflaţionist
“România a avut o piaţă valutară stabilă, atât în perioada de criză, cât şi în cea postcriză”, a declarat, pentru Jurnalul, Adrian Vasilescu, consultant pe strategie la BNR. Acesta a amintit că am avut un “şoc inflaţionist”, început în octombrie 2017 şi stins la începutul acestei veri, printre cauze numărându-se intervenţiile autorităţilor statului în domeniile gazului şi energiei. Dobânda de politică monetară a fost majorată ultima oară pe 7 mai, de la 2,25% la 2,5%, şi în aceeaşi lună s-a produs un vârf inflaţionist, de 5,4%. De atunci, banca centrală nu a mai modificat dobânda, pentru a evita noi explozii de creştere a preţurilor, a explicat Vasilescu. În plus, BNR “a făcut injecţii de fluxuri de bani în limitele necesare stabilităţii” şi “a menţinut rezervele minime obligatorii la 8%, deşi în UE nivelul este de 2%”, dar a făcut acest lucru “pentru a feri pieţele de turbulenţe“, a subliniat oficialul instituţiei. El arată că în ultimele trei luni “am avut dezinflaţie” şi anticipează că anul viitor va fi unul “de stabilitate pe piaţa valutară, la fel ca 2018”.
Cât va creşte euro
În cadrul celui mai recent Indicator de Încredere Macroeconomică CFA România, dat publicităţii în noiembrie, cu date aferente lunii octombrie, în ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, peste 80% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 12 luni este de 4,7526. Joi, 13 decembrie 2018, euro era cotat, la cursul oficial al BNR, la 4,6485 lei. În urmă cu 12 luni, la 13 decembrie 2017, cursul era 4,6327 lei/euro. Ne putem aştepta, aşadar, la o variaţie similară, sub 10 bani la un euro pe durata unui an de zile.
“În cursul anului curent, moneda națională s-a menținut relativ stabilă față de euro, în pofida unor episoade de depreciere” – raportul BNR
“2019 va fi un an de stabilitate pe piaţa valutară şi fără recesiune. Nu vom avea niciun trimestru cu scădere economică“ – Adrian Vasilescu, BNR