Vârtejul prețurilor la energie a ajuns în Palatul Victoria. Miniștrii află cu uimire că facturile îi lovesc și pe ei. Nu neapărat la buzunar, ci acolo unde îi doare, adică la credibilitate și încredere. Sondajele lui Pieleanu îi dezbracă pe politicieni și-i plimbă prin oraș. Cel mai dezbrăcat, ajuns în doar în câteva zile în costumul lui Adam, este chiar șeful echipei, primul dintre miniștri. După tinicheaua arestării în Statele Unite, mult mai gravă pentru CV-ul lui Vasile Florin Cîțu este țeapa dată unei bănci americane, care îl scoate pe tușă, potrivit sondajului. Investigarea sociologică nu are efect executoriu, dar într-o țară normală influențează deciziile la nivel înalt. Faptul că 42 la sută dintre respondenți consideră că premierul Cîțu ar trebui demis după „odiseea americană”, dar el se mai află în post îl pune pe președintele Iohannis într-o poziție foarte complicată, de renunțare la elementele cele mai simple din „Minima moralia”. Andrei Pleșu crede că „singura autoritate pe care conștiința individuală nu și-o pune niciodată sau aproape niciodată la îndoială e autoritatea morală. Capacitatea de a distinge între bine și rău, între viciu și virtute, dreptate și nedreptate pare a fi la îndemâna tuturor”, dar schița de etică a filozofului este drastic contrazisă de politicieni. Un caz-școală în derulare este cursa pentru președinția PNL, care devine tot mai clar o acțiune de demolare a singurului partid istoric rămas pe scenă, programat să fie îngropat, îmbălsămat pe platforma autointitulată „progresistă”.
Scandalul facturilor este o dovadă a contradicției dintre lozincile afișate de programul lui Cîțu și practica guvernului Cîțu, plasat în zicala argheziană „una zicem, alta fumăm!”. Ce clamează ca primă idee moțiunea România liberală a lui Florin V .Cîțu? „PNL are menirea istorică să schimbe paradigma de care nu am reușit să ne debarasăm cu adevărat încă de la crearea României moderne și până astăzi, să schimbe percepția societății că statul este omniprezent, protector și paternalist”. După ce preamărește proprietatea privată și ordinea pieței libere, doctrina liberală, sub impulsul transformator al liderului Cîțu, se va concentra pe cetățean. Adică pe cel cocoșat de facturile la energie. Cum se vor tempera prețurile, cine va stopa creșterile? Premierul convoacă în Palatul Victoria pe ministrul energiei, pe cei de la ANRE și Consiliul Concurenței, să pună în funcțiune controalele statului, care au scăpat din mână liberalizarea pieței de energie. Ce zice moțiunea asumată de Cîțu? „Istoria ne arată că, oricât de bine intenționate ar fi, intervențiile guvernamentale tind să amplifice problemele existente, nu să le soluționeze. Explicația stă în aceea că, prin natura sa, statul nu creează avuția, ci doar redistribuie interesat avuția produsă în sfera privată”. În energie însă, avuția este produsă majoritar de companiile statului și livrată populației pe canalele private. Cum se împacă varza liberală cu capra etatistă? Dacă Hidroelectrica și Nuclearelectrica nu ar fi în proprietatea majoritară a statului, ce mijloace de temperare a prețurilor la electricitate ar mai dispune guvernul? Moțiunea citată precizează că „obiectivul reducerii substanțiale a rolului statului dobândește o prioritate absolută. Aceasta înseamnă că orice măsură sau instituție politică trebuie privită și cântărită în funcție de măsura în care contribuie sau nu la reducerea implicării statului în economie”. Așteptăm rezultatele întâlnirii de la Guvern și felul în care se va dezangaja statul din clinciul facturilor. Soluția logică, dar antimoțiune ar fi întărirea ministerului Energiei, care în momentul de față nu are toate prerogativele pentru a înfăptui unitar politicile tot mai complexe din domeniu.